De ce mănâncă oamenii când sunt deprimați

Incidența obezității a atins cote alarmante la nivel mondial. Specialiștii în psihologie avertizează că depresia reprezintă un principal factor responsabil de luarea în greutate.

Deși cele două reprezintă afecțiuni diferite, între depresie și excesul ponderal există o relație de reciprocitate, afirmă psihiatrii. Foarte multe cazuri de supraponderabilitate au ca motiv principal o depresie mai veche, care, netratată la timp, s-a manifestat prin fenomenul reprezentat de mâncatul pe fond emoțional.

Statisticile de specialitate arată că un român din patru suferă de obezitate, în timp ce depresia afectează un conațional din zece. Incidența afecțiunilor psihice se dublează la nivelul Europei de Vest și în SUA. În ceea ce privește obezitatea, rata acesteia crește îngrijorător, odată cu cea a depresiei.

EVENIMENT Sorin Grindeanu, întâlnire cu preşedintele Indiei: „Sunt convins că avem de câștigat din parteneriatul cu un gigant economic global”

18:05

CONTROVERSĂ IICCMER cere din nou retragerea monumentului lui Adrian Păunescu din centrul Bucureștiului: A fost promotor al propagandei comuniste

17:45

Faptul că depresia joacă un rol important în apariția obezității a fost demonstrată și de un grup de oameni de știință de la Centrul Medical al Universității Leiden, din Olanda, care au scos la iveala faptul că stările depresive reprezintă un factor de risc cu 58% mai important în ceea ce privește apariția obezității în rândul persoanelor cu o greutate normală.

De ce mănâncă oamenii când sunt deprimați

Mâncatul pe fond emoțional este modalitatea persoanelor deprimate de a se simți bine pentru câteva minute, sunt de părere psihiatri. Acest obicei este răspândit în special în rândul nefumătorilor.

Persoanele care și-au făcut un obicei din a deschide frigiderul ori de câte ori se simt deprimate, stresate, extenuate, se refugiază în mâncare din dorința de a-și satisface anumite nevoi emoționale.

Mulți dintre cei care apelează la acest truc pentru a-și păcăli emoțiile sunt conștienți de ceea ce fac, susțin specialiștii. Unii ajung chiar să mănânce pe ascuns, resimțind mai apoi o senzație de vinovatie, promițându-și mai mereu că e ultima dată când vor apela la această metodă de relaxare psihică. Alții folosesc mâncarea ca pe un premiu, recompensându-se pentru orice reușită, oricât de mică și nesimnificativă ar fi aceasta, mai explică psihologii.

Există, așadar, o senzație de „foame pe fond emoțional” pe care o simțim cu toții din când în când, însă ignorarea ei o face să apară tot mai rar. Persoanele care își alimentează această nevoie a subconștientului nu se satură niciodată, practic, sațietatea fiind doar o iluzie de moment. Ele intră într-un cerc vicios ajungând, dacă nu se opresc la timp, să sufere de afecțiuni precum bulimia, supraponderabilitatea sau chiar obezitatea.

Cum deosebim foamea reală de cea creată pe fond emoțional

În realitate, creșterea apetitului pe fond nervos nu are nimic de-a face cu foamea, întrucât pofta de mâncare cauzată de anumiți factori de stres apare brusc, și nu treptat, așa cum se întâmplă în cazul nevoilor fizice. De asemenea, foamea pleacă din stomac, creând o senzație de disconfort fizic în cazul în care nu este satisfăcută. Nevoia psihică de a mânca, însă, naște o nervozitate greu de controlat, persoana în cauză reușind să se calmeze abia după ce se alimentează. După acest moment apar regretele și sentimentele de vinovăție, frustrările și senzația de anxietate. În situația în care mâncatul reprezintă o reacție la impulsurile organismului, procesul crează satisfacție fizică și psihică în egală măsură.

Diagnosticarea și tratarea acestor dereglari alimentare

De cele mai multe ori, vizita la specialist confirmă faptul că persoanele care simt o nevoie permanentă de a mânca suferă, de fapt, o depresie. Practic, în rezolvarea acestei probleme este necesar că, în primul rând, afecțiunea să fie diagnosticată și tratată.

Singurul mod eficient de a scăpa definitiv de aceste probleme este vizita la medicul specialist psihiatru, care se poate pronunța în privința evoluției disfuncțiilor și care, eventual, sa prescrie un tratament adecvat situației în cauză.

În România, există o platformă complexă online, www.depresiv.ro, lansată special pentru a servi ca punct de sprijin și informare pentru cei care s-au confruntat sau se confrunta cu astfel de tulburări de dispoziție.