Antonescu: Președintele rămâne cu prerogative în zona executivă; Poate prezida ședințele de Guvern

Președintele comisiei de revizuire a Constituției a fost întrebat, la finalul lucrărilor de luni ale comisiei, de ce au fost eliminate atribuțiile președintelui în ceea ce privește solicitarea de începere a urmăririi penale împotriva membrilor Guvernului sau suspendarea acestora din funcție.

„De vreme ce Guvernul își desfășoară activitatea sub autoritatea, sub controlul și din învestitura Parlamentului, toate aceste lucruri care privesc Guvernul trebuie să fie decise de Parlament. Este până la urmă o chestiune de autoritate, nu este o chestiune de fond”, a răspuns Antonescu.

El a precizat că modificările aduse Legii fundamentale întăresc autoritatea Parlamentului, în raport cu celelalte instituții.

„Este o Constituție care nu ia puteri de la președinte și le dă primului-ministru sau invers, este o Constituție care întărește autoritatea Parlamentului, nu doar asupra Guvernului, ci practic asupra întregului sistem politic românesc”, a mai susținut liderul PNL.

EXCLUSIV „Trompetistul” lui Clotilde Armand a fost numit consilier la Achizițiile Publice, unde Ilie Bolojan a instalat-o recent pe Raluca Rogoz, la presiunea șefului USR, Dominic Fritz. Cine este Ionel Stoica și ce hram poartă actuala șefă ANAP

15:49

ACTUALITATE Oamenii se lasă de băut. Conform cercetătorilor, GENERAȚIA Z este vinovată de scăderea consumului de alcool pe Pământ

15:38

În cazul atribuțiilor președintelui, Antonescu a afirmat că, potrivit actualei Legi fundamentale, acesta nu avea atribuția de a desemna prim-ministru „pe cine dorește” și nici de a respinge o propunere de remaniere.

„Toate aceste lucruri nu erau în Constituție, toate aceste lucruri au fost interpretări fie ale președintelui, fie în unele cazuri ale Curții Constituționale și, tocmai de aceea, Constituția clarifică aceste lucruri, nemailăsând loc de interpretare nici președintelui, nici Parlamentului, nici Curții în această privință. (…) Nu vom mai avea un președinte care, asemeni actualului președinte, să-și poată permite să spună și să și facă că ignoră rezultatul unor alegeri, că ignoră o majoritate parlamentară, că ignoră precizările exprese din Constituție existente și acum”, a adăugat liderul PNL.

El a fost întrebat dacă șeful statului va mai avea atribuții în zona executivă.

„Sigur că are atribuții de vreme ce este președinte al Consiliului Național de Securitate, care reunește toate organismele pe care le cunoașteți conform actualei, de vreme ce este comandant suprem al forțelor armate, de vreme ce în anumite situații poate dizolva Parlamentul, de vreme ce reprezintă statul în relațiile sale internaționale, de vreme ce se poate adresa Parlamentului cu mesaje politice”, a răspuns Antonescu.

Liderul PNL a fost solicitat să precizeze dacă președintele va mai participa la ședințele de Guvern și le va prezida.

„Participă exact ca în condițiile de până acum la ședințele de Guvern și, dacă participă la ședințele de Guvern, evident că și le prezidează”, a răspuns Antonescu.

El susținut că președintele nu este „un șef al tuturor”. „Președintele este reprezentantul tuturor, este reprezentant și șef al statului român, dar asta nu înseamnă că este șeful tuturor. Adică nu este … Acest sistem, dacă îl vrem democratic, bazat pe separația puterilor în stat, bazat pe atribuții foarte precise ale tuturor instituțiilor, bazat pe alegeri diferite ale cetățenilor pentru președinte, pentru Parlament sau pentru administrația locală, nu e așa un de IAS sau un soi de fabrică socialistă, la care există un director general care e domnul Băsescu, așa ceva nu va mai fi”, a mai declarat președintele PNL.

Comisia de revizuire a Constituției a adoptat, luni, un amendament prin care este modificat articolul privitor la urmărirea penală a membrilor Guvernului, în sensul eliminării atribuțiilor șefului statului în această situație.

Membrii comisiei de revizuire a Constituției au adoptat un amendament al UDMR, prin care sunt eliminate atribuțiile președintelui României în ceea ce privește posibilitatea de a cere urmărirea penală a unui ministru sau de a-l suspenda din funcție.

„Parlamentul, în ședință comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru și a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. În cazul aprobării cererii de urmărire penală a membrilor Guvernului, primul-ministru va înainta Președinților celor două Camere ale Parlamentului o cerere motivată de suspendare din funcție a acestora. Suspendarea din funcție se va decide în ședința comună a celor două Camere. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui de drept din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”, este noua formă a articolului 109, alineatul 2 din Legea fundamentală, adoptată de comisia de revizuire.

În actuala formă a Constituției, la articolul 109, alineatul 2 menționează că „numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție”.

De asemenea, tot în ședința de luni, membrii comisiei de revizuire au adoptat un amendament prin care articolul 1, alineatul (4), care în Constituția actuală are următorul cuprins: „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale” se modifică, urmând să aibă următorul conținut: „Statul se organizează potrivit principiilor separației, echilibrului și cooperării loiale a puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale. Puterea legislativă este reprezentată de Parlament, puterea executivă este reprezentată de Guvern și de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, iar puterea judecătorească este reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție și de celelalte instanțe judecătorești”.