ARB: Peste 700.000 de români au restanțe la bănci mai mari de 30 de zile

Președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu, a declarat, miercuri, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, că, în prezent, peste 700.000 de români au restanțe la bănci mai mari de 30 de zile, iar 4,5 milioane de persoane fizice însumează 7,5 milioane de credite.

„Din datele oficiale al BNR, astăzi, 715.705 clienți persoane fizice ai băncilor dețin restanțe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a afirmat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvența persoanelor fizice.

Dănescu a spus și că „sunt 4,5 milioane de persoane fizice care însumează 7,5 milioane de credite”.

El a arătat că ARB are câteva temeri față de o inițiativă privind insolvența persoanelor fizice, arătând că „o astfel de inițiativă ar putea fi preluată, aplicată și folosită prin lege împotriva legii”.

ACTUALITATE Marea Insulă de Gunoi din Pacific se transformă întru-un continent plutitor populat vietăți marine călătoare

18:04

STATISTICĂ Partidul lui Jordan Bardella este lider detașat în sondajele în Franța. Cum arată acum tabloul politic din hexagon

18:00

Potrivit ARB, o lege privind insolvența persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare și acordul tuturor părților implicate – BNR, Ministerul Justiției, Ministerul Finanțelor, Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului și ARB -, fără să fie influențată de „presiuni de natură politică” și să nu fie afectată disciplina financiară.

El a spus că există „o aparență” care nu corespunde realității, și anume că este o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante, iar debitorii ar fi supuși unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor.

„Noi credem că, dimpotrivă, această aparență nu corespunde realității, deoarece băncile și-au asigurat soluții de restructurare a creditelor, prin norme și reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată și începerea recuperării creanțelor prin proceduri judiciare”, a arătat Dănescu.

Reprezentanții ARB au susținut că 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate și că băncile încearcă întotdeauna să-și ajute clienții.

Potrivit datelor furnizate de ARB, în privința insolvenței persoanelor juridice, 10% din totalul creditelor sunt credite acordate companiilor aflate în insolvență, iar, în perioada ianuarie 2009 – august 2013, din totalul companiilor intrate în insolvență, 86% au ajuns în faliment, în timp ce în stadiul de reorganizare au ajuns doar 1,2%.

Vicepreședintele CSM Adrian Bordea a precizat, la rândul său, că Tribunalul Municipiului București are 35.000 de dosare nou intrate privind falimente, în timp ce pe rol sunt 68.000 dosare de faliment, procedurile fiind greoaie și existând problema resurselor umane pentru rezolvarea unor astfel de litigii.

„Există problema resurselor justiției în ceea ce privește soluționarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluționare”, a afirmat Bordea.

El a mai spus că trebuie ca magistrații care se ocupă cu aceste dosare să fie specializați și a arătat că o soluție ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce privește insolvența.

Deputații din Comisia juridică au dezbătut inițiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, inițiată de deputatul minorităților naționale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două inițiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenței.

Grosaru a precizat că, în termen de 45 de zile de la decizia Curții Constituționale privind neconstituționalitatea noului cod al insolvenței, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituționale.

„Noi vom propune – și au fost de acord și ARB și CSM – ca acest proiect privind insolvența persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenței”, a spus Grosaru.

Proiectul falimentului persoanelor fizice propune ca, atunci când o persoană fizică acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvență, iar acest lucru să se facă printr-o declarație pe propria răspundere, a precizat Grosaru.