UPDATE. NATO pregătește un plan pentru întărirea securității în statele din estul Alianței, inclusiv în România. Ce variante sunt pe masă. CORESPONDENȚĂ GÂNDUL

Șefii diplomațiilor euro-atlantice, reuniți marți la sediul NATO din Bruxelles, au decis să aprobe de principiu o serie de măsuri concrete pe care ramura militară să le includă într-un plan menit să securizeze granița estică a NATO în contextul crizei ruso-ucraineană.

Potrivit unui oficial NATO, aceste măsuri se referă la posibile relocări de capabilități militare pe termen nedefinit (aeriene, navale și terestre; echipamente și personal deopotrivă), creșterea numărului de exerciții militare, reviziuirea Forței Rapide de Răspuns a NATO.

Miniștrii de Externe și-au dat acordul pentru aceste măsuri, urmând ca aripa militară să vină, în următoarele săptămâni, cu un plan adecvat de securizare a țărilor din estul Alianței Nord-Atlantice, inclusiv România. DECLARAȚIA MINIȘTRILOR DE EXTERNE

MILITAR Un draft de proiect înaintea summitului NATO de la Ankara confirmă un pachet de ajutor militar de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina până în 2027

22:54

EXTERNE O destinație de vacanță preferată de români ia în calcul taxe de până la 50 de euro pentru turiștii care vizitează orașul o zi

22:33

„Preocupările voastre sunt și alte noastre”, le-a spus unul dintre miniștri statelor est-europene din NATO, potrivit unor surse oficiale. „Ucraina merită solidaritatea noastră”, a mai afirmat același ministru.

Nu se știe, în acest moment, dacă, în momentul în care generalii vor avea planul de acțiune, el se va întoarce la NATO, pentru a fi aprobat politic în Consiliul Nord-Atlantic sau dacă acordul dat de miniștri marți este suficient.

„O schimbare profundă, fundamentală a relației dintre NATO și Federația Rusă”

Posibilitatea redislocării unor capacități militare ale NATO în România a fost confirmată și de ministrul de Externe Titus Corlățean, prezent la reuniunea de la Bruxelles, unde a vorbit despre „o schimbare profundă, fundamentală a relației dintre NATO și Federația Rusă”: „Una dintre consecințe este necesitatea de a reconfirma și de a consolida încrederea între aliați – este vorba despre garanția de securitate oferită tuturor aliaților, inclusiv celor care se află la frontiera estică, deci și României. Asta va presupune o serie de măsuri concrete, inclusiv în ceea ce privește redislocarea unor capacități militare ale Alianței în regiunea noastră, inclusiv în spațiul românesc”.

Un cuvânt de care toată lumea se ferește la NATO este „permanent”. În locul lui, este folosit mai neutrul „cât va fi nevoie”.

Măsuri pentru susținerea partenerilor estici ai NATO

O altă măsură adoptată marți, la reuniunea NATO, se referă la consolidarea relației cu parteneri estici (deci nu țările membre din estul NATO, ci Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan), atât în ceea ce privește dialogul politic, cât și cooperarea în plan militar, pentru a arăta sprijinul Alianței față de această regiune vulnerabilă în fața presiunilor Rusiei. Se discută, în acest sens, despre vizite bilaterale, inclusiv la nivel înalt, dialog constant, măsuri de sporire a interoperabilității, sprijin pentru procesul de reformare a forțelor armate. „Am sprijinit, de asemenea, aprobarea unui pachet amplu de asistență pentru Ucraina, în cadrul grupurilor și formatelor de lucru prevăzute de Parteneriatul distinctiv cu NATO.

Principalele măsuri avute în vedere vizează intensificarea dialogului politic, dar și cooperarea cu Ucraina atât la nivel înalt, cât și la nivel de lucru”, ne-a explicat ministrul Corlățean. De asemenea, există mai multe proiecte pentru cooperare militară, dar nu trimiterea de capabilități NATO în Ucraina. „Avem destule arme în Ucraina”, a exclamat ministrul de Externe de la Kiev, Andrii Deșcița, prezent și el la NATO (AUDIO, AICI).