Poliția norvegiană anchetează comitetul care atribuie premiul Nobel pentru pace

Comitetul Nobel norvegian „sfidează și ignoră testamentul Nobel, chiar și după ce i s-a reamintit de mai multe ori sensul pe care Alfred Nobel voia să îl acorde acestui premiu”, a declarat juristul Fredrik Heffermehl, autorul volumului „Voința lui Nobel” și critic acerb al comitetului Nobel.

Vorbind în numele a 16 personalități novergiene și suedeze aflate la originea acelei plângeri, Fredrik Heffermehl consideră că premiile Nobel pentru pace atribuite de peste un deceniu, inclusiv cele atribuite lui Barack Obama (2009) și Uniunii Europene (2012), sunt „ilegale”, întrucât ele nu sunt conforme cu litera și criteriile enunțate de Alfred Nobel.

În testamentul său, industriașul și filantropul suedez (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină „aceluia care a acționat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, inițierea și multiplicarea congreselor pentru pace”.

FLASH NEWS Ce interdicții i-a impus judecătorul lui Viorel Pașca, patronul „azilului groazei” din Bihor. Copiii acestuia nu au voie să comunice între ei

00:10

REACȚIE Rogobete intervine în scandalul Pfizer. Ce a făcut în calitate de ministru al Sănătății

23:09

De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizani ai unor acțiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător și campioni ai luptei împotriva sărăciei.

Fost vicepreședinte al Biroului internațional pentru pace (BIP), care a primit Nobelul în 1910, Fredrik Heffermehl este adeptul unei definiții mult mai restrânse.

Chiar și Organizația pentru interzicerea armelor chimice (OIAC), premiată în 2013, nu ar merita acest premiu după părerea sa: „Ei aplică un tratat de dezarmare, dar nu pun capăt militarismului. Să zicem totuși că este un laureat mai puțin îndepărtat (de spiritul definiției Nobel, n.r.) decât alții”.

Comitetul Nobel, la rândul său, a respins întotdeauna aceste critici.

Plângerea, depusă la brigada financiară a poliției norvegiene – întrucât este vorba de o presupusă încălcare a unui testament – îl vizează în special pe președintele comitetului, Thorbjoern Jagland, și pe influentul său secretar, Geir Lundestad.

Contactat de AFP, Geir Lundestad a refuzat să comenteze această situație, spunând că, în aceste condiții, poliția trebuie lăsată să instrumenteze plângerea.

Premiile Nobel s-au născut din voința inventatorului dinamitei, savantul și industriașul suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), grație unei clauze menționate în testamentul său redactat la Paris, în 1895, cu un an înainte de a muri.

Industriașul suedez a luat decizia de a dona în fiecare an veniturile generate de imensa lui avere unor personalități care s-au evidențiat în anul precedent pentru servicii aduse omenirii.

Potrivit acestui testament, aproximativ 31,5 milioane de coroane suedeze, care reprezintă în zilele noastre echivalentul a 1,7 miliarde de coroane (197 de milioane de euro), au alcătuit un capital ale cărui dividende anuale trebuie distribuite „acelora care, pe parcursul anului precedent, s-au consacrat interesului public și binelui omenirii”.

Din punct de vedere legal, testamentul nu a desemnat un legatar pentru averea în sine a industriașului suedez. La deschiderea lui, în 1897, testamentul a fost contestat de membrii familiei Nobel.

În plus, Alfred Nobel a desemnat comisii și comitete diferite care să atribuie în fiecare an aceste premii: Academia suedeză atribuie Nobelul pentru literatură, Karolinska Institutet pe cel pentru medicină, Academia regală suedeză pentru științe decernează Nobelurile pentru fizică și chimie, iar un comitet special desemnat de Parlamentul norvegian atribuie Nobelul pentru pace. Testamentul nu explică însă metodologia pe care fiecare comisie trebuie să o urmeze pentru a decerna premiile în fiecare disciplină.

Pentru ca această problemă să fie reglată a fost nevoie de trei ani: s-a decis să se instituie în calitatea de legatar o Fundație Nobel care să administreze capitalul din care se acordă premiile Nobel, iar acele instituții și comitete desemnate prin testament au acceptat să atribuie aceste premii.

În 1968, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la înființare, Banca Centrală a Suediei (Riksbank) a instituit un premiu pentru științe economice în memoria lui Alfred Nobel, punând la dispoziția Fundației Nobel o sumă anuală echivalentă cu valoarea celorlalte premii Nobel.

În prezent, premiul Nobel din fiecare domeniu este în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 925.200 euro) și poate fi împărțit dacă există mai mulți laureați în aceeași categorie, însă numărul acestora nu poate fi mai mare de trei.