Ce este „ADN de tomberon”. Toți îl avem

ADN-ul non-codant, o reminiscență a evoluției, la fel ca apendicele, nu aduce beneficii organismului, dar nici nu-i face rău. În mare parte, nu are niciun efect, afirmă cercetătorii de la Oxford.

Gurton Lunter, coordonatorul studiului, a declarat: „Uriașa majoritate a ADN-ului non-codant pur și simplu stă acolo degeaba și nu face nimic. Doar ocupă locul”.

Anterior, oamenii de știință estimau că 80% din ADN-ul uman este „funcțional” – îndeplinind funcții utile pentru organism.

Aceste analize sunt importante, întrucât ele permit cercetătorilor să atace ADN-ul aflat în spatele unor boli și să accelereze studiile inițiate pentru descoperirea unor noi tratamente și medicamente.

METEO Cod galben în București, de alegeri. Prognoza meteo până la ora 20:00

11:51

SPORT FCSB – Dinamo 0-0. „Ce lipsește? Nu știu, mingi pe acolo, ocazii și să se scuture plasa”

11:43

Cercetătorii de la Oxford au ajuns la estimarea de 8,2 procente după ce au comparat ADN-ul uman cu cel al mai multor mamifere și au analizat fragmentele care au rămas, în ciuda milioanelor de ani de evoluție a speciilor.

Acea absență a modificării a fost interpretată ca un semnal ce atestă faptul că fragmentele în cauză realizează funcții importante în organism.

În ciuda percepției larg răspândite potrivit căreia ADN-ul uman ar conține un număr uriaș de gene, acestea reprezintă doar un procent din cele opt care corespund materialului genetic util.

Restul de șapte procente este reprezentat de „comutatorii” biologici care controlează acele gene.

Studiul a fost publicat în revista PLOS Genetic.