Șeful CJ Brăila, adus la DNA Galați pentru a fi audiat în dosarul în care este acuzat de corupție

La câteva minute după intrarea șefului CJ Brăila în sediul DNA, acolo a venit și Ion Popa, decanul Baroului Galați, care a afirmat că a fost chemat de Bunea Stancu, dar că nu poate face alte declarații înainte de a afla detaliile pe care le conține dosarul de corupție, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În cursul zilei de joi, la DNA Galați au mai fost aduși vicepreședintele CJ Brăila Florin Mija și șeful Biroului de achiziții al instituției, Nicolae Ghiocel Moisiu.

Perchezițiile de la sediul CJ Brăila, unde au fost prezenți și Gheorghe Bunea Stancu și Florin Mija, s-au încheiat joi seară, după aproximativ nouă ore.

FOTO Trump își pune numele pe Strâmtoarea Ormuz. Harta publicată de președintele SUA pe Truth Social

20:03

FLASH NEWS Fosta colegă de detenție a Elenei Udrea de la Târgșor revine în avocatură. Iubita interlopului „Cap de porc” a fost reprimită în Baroul Vaslui

19:48

Anchetatorii au ridicat mai mulți saci cu documente de la sediul CJ Brăila, pe care i-au dus la DNA Galați.

Procurorii anticorupție au făcut, joi, patru percheziții în județul Brăila, fiind vizate sediul Consiliului Județean și locuința șefului instituției, Gheorghe Bunea Stancu, și cel mai probabil și casa vicepreședintelui Florin Mija, într-un dosar privind licitații pentru contracte pe bani publici.

Dosarul vizează încheierea, derularea, executarea și finalizarea unor proceduri de achiziție publică derulate în perioada 2009 – 2011 de către CJ Brăila, în calitate de autoritate contractantă.

Prejudiciul total în acest dosar este estimat la aproape trei milioane de lei, în urma încheierii a cinci contracte, prin încălcarea atribuțiilor de serviciu și îndeplinirea defectuoasă a acestora, de către președintele CJ Brăila, ca ordonator principal de credite, și funcționarii din subordinea sa, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit unor surse judiciare, infracțiunile puse în sarcina lui Bunea Stancu vizează atribuirea unor contracte, de către CJ Brăila, unor firme care, în prezent, ar deține monopolul lucrărilor pe bani publici din județ. Una dintre aceste firme, spun aceleași surse, ar fi controlată chiar de către președintele CJ Brăila. Anchetatorii susțin, conform surselor citate, că licitațiile s-au desfășurat astfel încât firmele respective, trei la număr, să fie declarate câștigătoare.

De pildă, la licitația pentru contractul având ca obiect „Lucrări de reabilitare, amenajare și modernizare spații medicale” s-au înscris patru ofertanți. Deși niciunul dintre aceștia nu îndeplinea condițiile prevăzute în caietul de sarcini și documentația de atribuire, comisia de evaluare a ofertelor a decis respingerea ofertei depuse de societatea comercială care oferea prețul cel mai mic, unul inferior celui oferit de firma controlată de Bunea Stancu. Astfel, arată aceleași surse, a fost inevitabilă declararea firmei controlate de Bunea Stancu drept câștigătoare, întrucât celelalte două firme ofertante aveau prețuri mai mari decât cel oferit de aceasta.

Un alt contract, pentru reabilitarea a trei drumuri județene, a fost atribuit unei firme din Galați, deși un alt ofertant, din București, oferise prețul cel mai mic – criteriul principal de evaluare a ofertelor.

Potrivit surselor citate, anchetatorii susțin că asta s-a întâmplat urmare a interpretării în mod voit a condițiilor de calificare în favoarea firmei din Galați. Mai precis, oferta firmei bucureștene a fost declarată neconformă și inacceptabilă, deoarece aceasta „nu a făcut dovada deținerii unei stații de producție a mixturilor asfaltice cu fibre de celuloză, la distanța luată în calcul în devizul prezentat autorității contractante”. Asta deși, spun tot anchetatorii, firma din Capitală „a menționat că transportul mixturii asfaltice se face de la Buzău, și nu de la Jilava (așa cum se menționa în oferta depusă), fapt ce a influențat oferirea celui mai mic preț, membrii comisiei de evaluare a ofertelor au apreciat că aceste precizări sunt de natură a modifica propunerea tehnică”.

Legat de aceeași situație, anchetatorii susțin, potrivit acelorași surse, că gestionarea defectuoasă a bugetului local a condus și la refacerea lucrărilor de asfaltare, în perioada de garanție a lucrărilor efectuate.