Spitalul din România în care s-au înregistrat 15 cazuri de infecții intraspitalicești cu bacteria clostridium difficilae în ultimele 4 luni

Directorul adjunct al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu, a declarat, luni, că infecția cu bacteria clostridium difficilae este greu de tratat, iar tratamentul este costisitor, fiind important să se știe din timp util spitalele sau secțiile unde apar astfel de cazuri pentru a fi adoptate măsurile epidemiologice.

„Pentru noi, cei care supraveghem starea de sănătate a populației, este important să știm în timp util spitalele sau secțiile unde apar aceste cazuri pentru a putea lua măsuri epidemiologice specifice. Infecția cu bacteria clostridium difficilae se datorează într-o mai mică măsură posibilelor neîngrijiri spitalicești, ci mai mult autoinfecției produse ca urmare a dezechilibrului florei bacteriene, indus de tratamente multiple cu antibiotice administrate pentru alte afecțiuni”, a explicat medicul epidemiolog sucevean.

Zorescu a menționat că infecția determinată de bacteria clostridium difficilae poate apărea și în urma automedicației bolnavilor, în condițiile în care unele persoane se tratează singure, „după ureche”, cu antibiotice pe care le cumpără „cu mare ușurință” din farmacii.

ACTUALITATE Ion Cristoiu: „Acuzația că s-au amestecat rușii în alegerile prezidențiale nu are nicio probă”

06:30

SĂRBĂTOARE Tradiții uitate de Moș Nicolae. Ce obiceiuri mai păstrează românii astăzi și cum întâmpină copiii sărbătoarea

06:30

Ea a mai spus că supravegherea infecțiilor cu bacteria clostridium difficilae reprezintă una dintre preocupările epidemiologilor și specialiștilor din SUA și din statele din vestul Europei și este benefică atât din punct de vedere științific, pentru a fi ținute sub control, cât și pentru pacienții la care se depistează această infecție.

Conform sursei citate, în județul Suceava s-au înregistrat de la începutul acestui an 45 de cazuri de enterocolite cauzate de bacteria clostridium difficilae, 15 dintre aceste cazuri fiind clasificate ca infecții intraspitalicești în urma internărilor anterioare, iar restul fiind clasificate ca infecții comunitare, depistate la pacienți diagnosticați în urma analizelor făcute de laboratoare din județ, pe probe recoltate înainte de internare.