Șeful ANRP, unui bărbat care revendică pădure: Unde să mai dăm pădure, la etajul doi?

Băeșu a avut o întâlnire la Palatul Administrativ din Suceava cu mai mulți beneficiari ai legilor proprietății, iar în cadrul discuțiilor unul dintre cei care ar trebui să primească despăgubiri pentru bunurile rămase în nordul Bucovinei a spus că nu a primit încă banii ce ar fi trebuit să i se plătească și a spus că ar fi trebuit să primească pădure în locul celei pe care a pierdut-o, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În replică, Băeșu i-a spus că legile lui „Flutur și Macovei” pe principiul „restitutio in integrum” se aplică doar pentru bunurile confiscate din România și că nu pot fi puși în posesie cei care au avut pădure care acum e în altă țară.

„Unde să dăm pădure? La etajul doi? Nu este pădure și la etaj”, a spus președintele ANRP.

Mai mulți suceveni care au avut bunuri rămase în nordul Bucovinei s-au plâns că li se cer certificate de refugiat în condițiile în care au certificat de naștere în regiuni care acum sunt în Ucraina și că au menționat că refugiații nu primeau adeverințe.

Băeșu a răspuns că atunci când a fost emisă legea era alta situația în Basarabia, fiind corectat că cei care i s-au plâns fac referire la Bucovina.

Ulterior, când o femeie a povestit calvarul prin care a trecut cu familia sa după ce au fost nevoiți să plece din Cernăuți și că și acum nu beneficiază de despăgubirile promise, Băeșu a spus că înțelege situația grea a celor care au fost nevoiți să părăsească Basarabia, fiind din nou corectat că e vorba de Bucovina, acesta replicând: „Eu vorbesc prescurtat”.

Băeșu le-a promis beneficiarilor legilor ce prevăd acordarea de despăgubiri pentru bunurile rămase în Basarabia, nordul Bucovinei și Ținutul Herța sau în Cadrilater că până în 31 decembrie 2014 se actualizează valoarea sumelor ce trebuie acordate ca despăgubiri, în ianuarie vor fi indexate cu rata inflației, urmând ca în cursul anului 2015 să fie acordată prima tranșă, iar în următorii patru ani celelalte tranșe de bani.

El a explicat că suma care ar trebui acordată drept despăgubiri este uriașă, de circa 500 de milioane de euro.

Băeșu a mai declarat că în următorul an speră să fie finalizate toate dosarele aflate în lucru în prezent privind Legea 9/1998 care vizează acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 și ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947.

El a mai spus că acest domeniu a rămas în întârziere „pentru că unii și-au bătut joc” și că la înființarea ANRP „PDL și PNL și-au adus acolo organizațiile de tineret”.

Băeșu le-a mai spus beneficiarilor legilor proprietății că la Legea 9/1998 sunt hotărâri de despăgubire neplătite din 2004, dar că grosul hotărârilor neplătite începe din 2007-2008, când aproape nu s-au făcut nici un fel de plăți.

El a mai declarat că unele persoane au primit despăgubiri după ce au obținut titluri executorii și a arătat că acum conturile ANRP sunt blocate cu executări silite.

„Oamenii stau acasă și așteaptă să le vină despăgubirea, iar alții, prin spate, cu executor judecătoresc, luau banii”, a spus Băeșu.

El a dat asigurări că din 2015 se încep plățile, în cinci tranșe egale, a despăgubirilor pentru care beneficiarii acestora au hotărâri emise de comisiile speciale de aplicare a acestor legi.

În județul Suceava, au fost aprobate 21 de dosare cu cereri privind bunuri rămase în Bulagaria, contravaloarea acestora fiind de 759.762 lei, dar și 141 de dosare pentru bunuri rămase în Bucovina și Basarabia cu un cuantum total al despăgubirilor de 15.102.745 lei.

Alte 479 de dosare sunt la Prefectura București care soluționează dosare de acest gen dacă refugiații sau moștenitorii locuiesc în județe diferite.