Alegeri Prezidențiale 2014. New York Times: Alegerile prezidențiale din România, o problemă de încredere

Alegeri Prezidențiale 2014. La suprafață, aceste alegeri sunt un concurs între doi veterani politici care sunt de acord asupra celor mai multe dintre problemele importante, de la lupta împotriva corupției endemice și până la continuarea unor relații foarte strânse cu Uniunea Europeană și Statele Unite, comentează Rick Lyman și Kit Gilletnov pentru prestigiosul cotidian american într-un material intitulat „Pentru români, alegerile prezidențiale țin de o problemă de încredere”.

„Nu-mi place să critic un vecin, dar pot să asigur că sunt un social-democrat”, a declarat premierul de stânga Victor Ponta, în vârstă de 42 de ani, care a obținut cel mai mare număr de voturi în primul tur, în urmă cu două săptămâni. „Sunt un premier proeuropean și proamerican, așa că România va continua această direcție în viitor”, a adăugat el.

FOTO Bogdan Ivan a fost implicat într-un accident de circulație. Fostul ministru al Energiei nu ar fi acordat prioritate

20:55

FLASH NEWS Avocatul Toni Neacșu explică de ce e îngrozit Nicușor Dan: „E posibil să fie primul președinte care nu-și încheie la termen mandatul”

20:50

Oponentul său, primarul de dreapta la Sibiului Klaus Iohannis, în vârstă de 55 de ani, este la fel de vocal. „Orientarea mea este către Vest”, a declarat el, adăugând că „ceea ce se întâmplă în Ungaria acum nu este o democrație care se îndreaptă în direcția bună”.

Niciun lider român nu este susceptibil, în opinia NYT, să se compare cu Viktor Orban, cel mai puternic om din Ungaria, cu care România are o relație „pusă pe harță”, alimentată de tensiuni cu privire la etnicii maghiari. De asemenea, niciun lider politic român nu este susceptibil, ca Orban, să promoveze relații mai strânse cu Rusia, care rămâne foarte nepopulară în România, apreciază publicația.

Însă mulți analiști politici – și Iohannis – se întreabă dacă Ponta, în pofida dezmințirilor, ar putea spori controlul Guvernului asupra unor instituții independente, ca de exemplu tribunalele, în jurul unui populism naționalist.

„Nu am încredere în el. Pur și simplu n-am încredere în el, mai ales atunci când este vorba despre administrarea justiției și de statutul legislației”, îl citează NYT pe Iohannis

Ponta apreciază că această neîncredere este deplasată și-i acuză pe oponenții politici că încearcă să-i păteze reputația în Uniunea Europeană la Bruxelles și la Washington. „Este doar o minciună”, a denunțat el, adăugând „este doar o șmecherie de campanie”.

Ponta a obținut cel mai bun scor (40%) dintre cei 14 candidați pe 2 noiembrie, fiind susținut în zonele rurale din estul și sudul țării, dar și în București, iar Iohannis (30%) în Transilvania.

„Una dintre bătăliile politice centrale în România, în ultimul deceniu, vizează independența procurorilor, capabili să eradicheze corupția, „scrie NYT citându-l pe Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, un grup de cercetare privind politicile publice cu sediul în București. Peste 1.000 de oficiali, inclusiv fostul premier Adrian Năstase, unul dintre mentorii lui Ponta, au fost condamnați pentru corupție, notează publicația.

Ponta promite să continue campania anticorupție, preconizând că acest lucru va ajuta țara să depășească deficitul bugetar prin lupta împotriva evaziunii fiscale. Însă analiștii se tem că, în pofida promisiunilor, el va influența sistemul. Cu toate că se tem că Ponta va conduce țara pe o cale mai puțin transparentă, analiștii nu-l compară totuși cu Orban. „Orban este un ideolog”, a declarat pentru publicație Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, adăugând că „Ponta nu e așa. E oportunist. El adună cât mai multă putere, dar când întâmpină rezistență se oprește”.

„Problema crucială pentru România, în cazul în care Ponta obține victoria duminică, așa cum se așteaptă, va fi dacă Occidentul va continua să exercite presiuni asupra lui pentru a menține independența tribunalelor și urmărirea oficialilor corupți”, scrie NYT citându-l pe Ghinea.

„Altfel spus, tentația de a copia modelul Orban ar putea să fie prea puternică pentru a-i rezista”, apreciază ziarul american, adăugând că „problema care îngrijorează Europa și Statele Unite este dacă alți autoritariști incipienți îl vor imita pe Orban”.