Serge Moscovici, „părintele” psihologiei sociale, a murit

Director al Școlii de Înalte Studii de Științe Sociale (l’Ecole des hautes études en sciences sociales) din Paris și profesor la New School for Social Research din New York, Serge Moscovici a lăsat în urma sa o operă solidă în domeniul științelor sociale, a predat cursuri universitare și a scris lucrări de epistemologie, psihologie socială și antropologie politică.

Contribuția sa teoretică la științele sociale, considerată majoră în a doua jumătate a secolului al XX-lea, se articulează în jurul reprezentărilor sociale construite pentru a explica provocările ecologice, crizele economice și bioetica. În cendrul gândirii sale s-au aflat teme precum denunțarea „gândirii sociale”, demonstrarea limitelor sociologiei raționaliste și psihologia comportamentelor colective.

SOCIAL Motivele pentru care tot mai multe femei din Occident nu-și mai doresc să se căsătorească și să facă copii

22:59

STATISTICĂ Top rușinos pentru România. Avem cei mai mulți tineri fără job și fără școală din UE. Țara are și printre cei mai puțini absolvenți șomeri

22:53

Serge Moscovici a promovat teoria nomadismului ca o necesitate a cercetării și acest fapt explică marele său apetit pentru viață și cunoaștere, ca și originalitatea sistemului său filosofic. Filosoful de origine română a jucat apoi un rol esențial în apariția ecologiei politice.

Născut în 1925, într-o familie evreiască din Brăila, marcat de divorțul părinților și abandonat de mamă, Serge Moscovici a avut o copilărie dificilă, petrecută în mai multe familii. Exclus de la liceu în 1938, pe baza legilor antisemite din epocă, a reușit să scape cu viață după pogromul din 1941 implementat de legionarii fasciști din Garda de Fier din București. „Ce am văzut atunci mi-a schimbat pentru totdeauna viziunea pe care o aveam despre oameni”, spunea renumitul filosof.

A petrecut mai mulți ani într-un lagăr de muncă forțată, până la sosirea trupelor sovietice în România, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. A fugit în Franța în 1948 și a studiat la Sorbona, luându-și doctoratul cu cu teza „La Psychanalyse – son image et son public”.

Potrivit site-ului editurii Polirom, Serge Moscovici a publicat numeroase lucrări, articole și capitole în volume colective. Din 1979 a devenit director al Laboratorului European de Psihologie Socială. A primit mai multe distincții, printre care titlul de Ofițer al Legiunii de Onoare, doctor honoris causa al London School of Economics, al Universidad Nacional Autónoma de México, precum și al universităților din Bologna, Bruxelles, Geneva, Glasgow, Pécsi, Roma și Sevilla.

În 2003 a fost recompensat cu premiul Balzan pentru întreaga activitate în psihologia socială. În 2007, American Psychological Association și European Federation of Psychologists’ Associations i-au conferit premiul Wundt­-James pentru activitatea deosebită în domeniul psihologiei sociale. În 2010 i s-a decernat premiul Nonino „Master of His Time” pentru întreaga activitate.

Cei mai importanți psihosociologi din lume i-au fost colaboratori. Dintre lucrările publicate se remarcă „La Psychanalyse, son image et son public” (1961/1976), „Essai sur l’histoire humaine de la nature” (1968/1977), „Social Influence and Social Change” (1976), „L’Age des foules: un traité historique de psychologie des masses” (1981), „Social Representations: Explorations in Social Psychology” (2000), „De la Nature. Pour penser l’écologie” (2002). La editura Polirom filosoful de origine română a mai publicat volumele „Psihologia socială sau mașina de fabricat zei” (1997) „Psihologia socială a relațiilor cu celălalt” (1998) „Cronica anilor risipiți” (1999), „Urmele timpului. Serge Moscovici în dialog cu Adrian Neculau” (2002).