Papa Francisc nu va primi în vizită nici un laureat Nobel, cu ocazia summitului de la Roma, nici măcar pe Dalai Lama

„Papa Francisc nutrește, evident, mult respect față de Dalai Lama, dar nu va primi niciun laureat al Nobelurilor pentru Pace. El va adresa un mesaj video participanților” la summit, a declatrat Ciro Debenettini, un adjunct al purtătorului de cuvânt al Vaticanului, fără să ofere alte explicații.

Eforturile apropierii Sfântului Scaun de China, extrema susceptibilitate a Beijingului pe această temă și riscul unor măsuri de retorsiune vizând libertățile catolicilor din China stau la baza deciziei Vaticanului de a nu-l primi pe Dalai Lama, au confirmat surse diplomatice.

Papa acordă o mare importanță dialogului interreligios, iar relația cu budismul urmează să fie una dintre temele viitoarei sale vizite în Sri Lanka, în perioada 12-14 ianuarie.

MILITAR Parchetul din Ploiești confirmă oficial că drona doborâtă deasupra Buzăului era un model iranian Shahed. A fost deschis dosar penal in rem

23:46

MILITAR Premierul bulgar îi permite lui Trump să folosească bazele militare din Bulgaria pentru realimentarea avioanelor SUA trimise să atace Iranul

22:39

Ultima întâlnire a unui papă cu Dalai Lama a fost audiența privată acordată de către Papa Benedict al XVI-lea, în octombrie 2006.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace în urmă cu 25 de ani, Dalai Lama este evitat de un număr tot mai mare de cancelarii grijulii să menajeze China și pare tot mai izolat în exilul său indian.

Sfântul Scaun încearcă să obțină stabilirea unor relații „depline” cu China și cere ca autoritățile chineze să acorde în schimb o libertate reală de cult în țară, în special micii minorități catolice, și să lase Vaticanul să desemneze episcopii.

În vizita pe care a efectuat-o în Coreea de Sud în august, Jorge Bergoglio și-a manifestat interesul pentru normalizarea relațiilor cu Beijingul în vederea dezvoltării catolicismului în China.

Subiecte de fricțiune există, de asemenea, în actualitatea recentă. În ultimele luni, mișcarea democratică de la Hong Kong a fost puternic susținută de catolici locali, cardinalii lor și episcopi numiți de Roma.

Statutul Hong Kong-ului permite o libertate religioasă importantă.

China comunistă a lui Mao a rupt legăturile cu Sfântul Scaun în 1951. De la Revoluția Culturală, o perioadă de persecutare puternică a creștinilor chinezi, relațiile s-au mai ameliorat.

În opinia unor experți, în China trăiesc aproximativ 12 milioane de catolici, dintre care majoritatea în congregații care sunt obediente față de Asociația Patriotică a Catolicilor chinezi, aflată sub control oficial.

Alții fac parte din biserici numite „clandestine”, loiale Vaticanului.

Principalul subiect de dispută este consacrarea episcopilor. În opinia Chinei, renunțarea la consacrare ar însemna să-și submineze în mod public „suveranitatea” politică, cu atât mai mult cu cât Beijingul se teme de influența unor idei importate din Occident de către catolici și protestanți.