Se împlinesc 178 de ani de la nașterea lui Ion Creangă

Asta pentru că pe 1 martie 1837 se năștea la Humulești Ion Creangă, considerat unul dintre cei mai mari scriitori români. Astfel, pe 1 martie 2015 sărbătorim 178 de ani de la nașterea autorului ”Amintirilor din copilărie”.

Deși în ”Fragment de biografie” Ion Creangă însuși spune că s-a născut pe 1 martie 1837, data nașterii sale este incertă, deoarece,conform unei mitrici (condici) de nou-născuți din Humulești publicată de Gh. Ungureanu, Creangă s-ar fi născut pe 10 iunie 1839. Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Ultimii trei au murit în copilărie, iar Zahei, Maria și Ileana în1919.

Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale”Amintiri din copilărie”. În 1847,începe școala de pe lângă biserica din satul natal. Fiu de țăran, este pregătit mai întâi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern („tatal mamei, bunicu-meu David Creangă din Pipirig”), David Creangă, care-l duce pe valeaBistriței, laBroșteni, unde continuă școala.În1853este înscris la Școala Domnească de laTârgu Neamțsub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu (Popa Duhu). După dorința mamei, care voia să-l facăpreot, este înscris laȘcoala catihetică din Fălticeni(„fabrica de popi”). Aici apare sub numele deIon Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece laIași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic „Veniamin Costachi” de la Socola.

Din1855până în1859urmează cursurile seminarului, iar apoi, luându-și atestatul, revine în satul natal. Se însoară mai târziu la Iași cu Ileana, fiica preotului Ioan Grigoriu de la bisericaPatruzeci de sfințidin Iași, devenind diacon al acesteia (26 decembrie1859).

La19 decembrie1860se naște fiul său Constantin.

În1864, Creangă intră laȘcoala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor peTitu Maiorescu. Acesta îl aprecia foarte mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.

După ce timp de 12 ani este dascăl și diacon la diferite biserici din Iași, este exclus definitiv din rândurile clerului (10 octombrie1872), deoareceși-a părăsit nevasta, a tras cu pușca în ciorile care murdăreauBiserica Goliași s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. (În1993, el a fost reprimitpost-mortemîn rândurile clerului.)[4]Ca urmare a excluderii din cler, ministrul Tell îl destituie și din postul de institutor, însă venirea luiTitu Maiorescula minister contribuie la renumirea sa pe acest post. A colaborat la elaborarea a patru manuale școlare.

În1873se încheie procesul său de divorț, copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire. A căutat o casă în care să se mute, alegând o locuință în mahalauaȚicău(bojdeuca).

În1875, îl cunoaște peMihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Între1875și1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale.

Între1883și1889a fost bolnav deepilepsie și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu, și alVeronicăi Micle.

Ion Creangă moare pe data de31 decembrie1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.

Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără: poveștile ”Capra cu trei iezi”, ”Dănilă Prepeleac”, ”Fata babei și fata moșului”, ”Povestea lui Harap Alb”, ”Ivan Turbincă”, ”Povestea porcului”, ”Punguța cu doi bani” și ”Soacra cu trei nurori”; povestirile ”Moș Ion Roată și Unirea”, ”Păcală”, ”Prostia omenească” și ”Ursul păcălit de vulpe” și evident romanul autobiografic ”Amintiri din copilărie”.