Alina Bica, după 5 luni în arest: Sunt o femeie de succes în continuare

Alina Bica, plasată în arest la domiciliu prin decizie a instanței supreme, a părăsit, marți, în jurul orei 18.30, Penitenciarul de femei de la Târgșor, unde fusese încarcerată în ultimele zile, fiind transferată din arestul Poliției Capitalei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Aș dori doar să mulțumesc acelor puțini oameni care au avut și noblețea sufletească, și profesionalismul necesar să îmi acorde prezumția de nevinovăție și să nu vorbească tot felul de lucruri necunoscute și neadevărate la televizor. (…) Iar mai departe, ne vedem în sala de judecată și poate cineva o să mă audă și pe mine”, a declarat fosta șefă DIICOT jurnaliștilor care o așteptau la poarta penitenciarului.

îBica a mai spus că are încredere în justiție și că nu are ce să-și reproșeze.

„Eu chiar am încredere în sistemul de justiție. Chiar am. Am avut tot timpul”, a spus Alina Bica, râzând.

SOCIAL TOP 3 tarife apă potabilă și canalizare în România, în luna septembrie 2026. Unde sunt cele mai mari/mici prețuri și cât plătesc bucureștenii

09:08

CONTROVERSĂ Chiar dacă AfD nu va forma un guvern, victoria în alegeri a zguduit sistemul politic din Germania

09:00

Întrebată dacă are ceva să-și reproșeze, ea a răspuns: „Să-mi reproșez? N-am ce să-mi reproșez”. De asemenea, ea i-a spus unui jurnalist: „Sunt o femeie de succes în continuare”.

Bica a mai declarat că a fost „plăcut surprinsă de ceea ce a găsit” la Penitenciarul de la Târgșor în ceea ce privește modul de organizare, regulile din interior și profesionalismul angajaților.

Bica a mai spus că „poți să pleci din pușcărie fără denunțuri” și că denunțurile nu fac parte din „lumea” sa.

Alina Bica a fost plasată în arest la domiciliu în dosarul cunoscut sub numele de „Bica 2”, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit măsura arestului preventiv în cazul celor doi, hotărârea luată de instanță fiind definitivă.

Alina Bica s-a aflat în Penitenciarul Târgșor, ea fiind în detenție din 22 noiembrie 2014, când a fost arestată în primul dosar deschis de DNA pe numele său.

O decizie similară a fost luată și în cazul lui Dorin Cocoș, care va părăsi Arestul central al Poliției Capitalei, unde se află din 29 octombrie 2014, când a fost arestat în dosarul „Microsoft”.

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis, pe 14 aprilie, înlocuirea măsurii arestului preventiv cu cel la domiciliu în ceea ce îi privește cu Bica și pe Cocoș, în dosarul „Bica 2”, decizia fiind contestată de procurorii DNA.

ICCJ a respins marți contestația, astfel că Bica și Cocoș au fost plasați în arest la domiciliu.

Omul de afaceri Dorin Cocoș mai are emis pe numele său un mandat de arestare la domiciliu, în dosarul „Microsoft”. De asenmenea, și Alina Bica mai este arestată la domiciliu într-un alt dosar, respectiv în „Bica 1”.

În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoș, Alin Cocoș, Ionuț Mihăilescu și fostul ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimiși în judecată în 25 februarie. În prezent, Alin Cocoș este arestat la domiciliu.

Alina Bica este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervențiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat, dar și pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu.

Procurorii o acuză pe Alina Bica, la data faptelor secretar de stat și reprezentant al Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Agenția Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ulterior procuror șef al DIICOT, de câte două fapte de luare de mită, abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului.

Omul de afaceri Dorin Cocoș este judecat pentru două fapte de trafic de influență și dare de mită, iar fiul acestuia Alin Cocoș, pentru complicitate la trafic de influență și complicitate la dare de mită.

Procurorii DNA i-au trimis în judecată și pe Ionuț Florentin Mihăilescu, fost consilier al lui Alinei Bica, persoană apropiată lui Alin Cocoș, pentru complicitate la luare de mită (două fapte), și pe Adriean Videanu, la data faptelor acționar la o societate comercială, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 14 iunie 2014, Alina Bica ar fi primit, prin intermediul lui Ionuț Mihăilescu și în cote parți egale cu acesta, un teren în suprafață de 4.425 metri pătrați din Snagov.

„Primirea acestui teren a fost în strânsă legătură cu validarea pe care Bica Alina Mihaela a dispus-o la data de 15 martie 2011, în calitate de secretar de stat și de reprezentantă a Ministerului Justiției în cadrul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Agenției Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) și care a corespuns interesului inculpaților Cocoș Dorin și Cocoș Alin, în legătură cu dosarul de despăgubire nr.22714/FFCC având ca obiect suma de 377.000.000 euro (dosarul lui Gheorghe Stelian, n.r.)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanței.

Anchetatorii susțin că, pentru a ascunde proveniența acestui teren, Ionuț Mihăilescu, împreună cu Alin Cocoș, ar fi generat și intermediat „tranzacții nereale imobiliare succesive, folosindu-se de relații cu prieteni și membrii de familie”.

Dorin Cocoș este acuzat că, în schimbul influenței exercitate asupra Alinei Bica și a altui membru al Comisiei Centrale a ANRP, ar fi pretins și primit, în perioada de după 17 ianuarie 2011, de la Gheorghe Stelian, beneficiarul drepturilor litigioase, denunțător în cauză, suma de 10 milioane de euro, cu condiția să-i asigure rezolvarea dosarului de despăgubire.

O altă acuzație adusă Alinei Bica se referă la abuz în serviciu în cazul lui Adriean Videanu, respectiv admiterea solicitării acestuia de ridicare a sechestrului asigurător de pe 80 de acțiuni, care fusese pus de procurorul care instrumentează dosarul Romgaz-Interagro. În acest dosar, Adriean Videanu este cercetat alături de alte persoane, pentru crearea unui prejudiciu de 11 milioane de dolari și punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

O a treia acuzație adusă Alinei Bica în acest dosar se referă la favorizarea omului de afaceri Ovidiu Tender, respectiv la sprijinul acordat acestuia, pentru a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom. În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani și patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.

Ovidiu Tender a făcut, în 28 ianuarie, un denunț împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită fostei șefe a DIICOT, sub formă de acțiuni, printr-un intermediar. Tenter a arătat că, la cererea soțului și a consilierului acesteia, a înstrăinat acțiunile UPRUC CTR SA Făgăraș, prețul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de 1 milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Omul de afaceri a menționat în denunț că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost polițist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea șansa unei susțineri din partea fostei șefe a DIICOT în soluționarea în interesul său a dosarului Carom. Astfel, el i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu și alte avantaje solicitate.

Dosarul „Bica 2” a fost disjuns din cel în care fosta șefă a DIICOT fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiției în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-a aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.