Situația lui Gabriel Cotabiță ar putea ar putea produce o schimbare în toate sălile de sport

Întrebat dacă nu ar trebui să existe în toate sălile de sport un medic sau o persoană care să acorde primul ajutor, în condițiile în care în sala în care era Gabriel Cotabiță când a făcut stop cardio-respirator nu se afla nicio persoană care să poată interveni rapid, ministrul Sănătății a spus că, din punctul lui de vedere, ar trebui să existe posibilitatea unei intervenții medicale în aceste locuri.

„O să vedem, chiar o să investigăm această posibilitate, dar trebuie reglementată conform normelor europene. Însă mai ține foarte mult și de noi. Pentru un regim alimentar și efort fizic susținut, trebuie consultat înainte medicul”, a mai spus Bănicioiu.

FLASH NEWS Soții Macron l-au vizitat pe Papa Leon la Vatican. Ce preocupări comune au președintele francez și Suveranul Pontif

17:16

REȚETE Rețete de drob din miel, pui sau vegetarian. Ce poți să alegi pentru masa de Paște

17:04

Ministrul Sănătății a precizat că sfătuiește pe toată lumea să consulte un medic nutriționist când vrea să urmeze un regim alimentar și să meargă la medicul de familie înainte de un efort fizic susținut.

„Știu că există o oarecare modă acum legată de regimul alimentar și de efortul fizic susținut. Aș sfătui pe toată lumea să consulte un nutriționist atunci când se recurge la un astfel de regim alimentar, dar și medicul de familie, când se face efort fizic susținut. Un regim draconic nu înseamnă că ești și sănătos. Apoi, mai este vorba și de vârstă. În cazul de care ați amintit, vorbim de o persoană de aproape 60 de ani, clar efortul trebuie dozat pentru vârsta respectivă. Și eu mi-aș dori să alerg ca la 15 ani”, a spus ministrul Sănătății.

Nicolae Bănicioiu a precizat că rolul medicului de familie este acela de a prescrie pacientului său tot ceea ce este necesar pentru o stare de sănătate bună.

„De aceea există medic de familie care să poată investiga pacienții. De aceea am introdus acele riscograme, de aceea vrem să introducem controlul obligatoriu, care, chiar dacă pe unii îi supără, la mulți va face diferența între viață și moarte”, a mai spus Bănicioiu

Întrebat dacă poate Ministerul Sănătății să facă un proiect care să prevadă existența unui medic în sălile de fitness, Bănicioiu a spus că vor fi gândite variante care să rezolve problema de intervenție.

„Ne gândim la variante care să rezolve problema de intervenție, dar, repet, aici nu puneți situația lui Cotabiță pe seama medicilor. Ambulanța a ajuns foarte bine, i-au fost acordate rapid îngrijiri medicale”, a adăugat Bănicioiu.

Ministrul Sănătății a ținut să precizeze că este de văzut dacă se poate introduce o reglementare privind asistența medicală în sălile de fitness și cum ar putea fi introdusă.

Cântărețul Gabriel Cotabiță a fost găsit, vineri, în stop cardio-respirator, în stare de inconștiență, într-o sală de fitness de la un hotel din Capitală. Cotabiță era singur în sală când i s-a făcut rău, el fiind găsit ulterior de un angajat al hotelului, care a sunat la numărul de urgență 112. Cotabiță a fost resuscitat de un echipaj SMURD și a răspuns rapid manevrelor, fiind stabilizat și dus la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală.

Gabriel Cotabiță a făcut stop cardio-respirator cel mai probabil din cauza unei tulburări severe de ritm cardiac, pe fondul unor afecțiuni cardio-vasculare preexistente, fiind excluse infarctul, embolia pulmonară și accidentul vascular cerebral, a anunțat, luni, Spitalul de Urgență Floreasca.

Reprezentanții Spitalului Floreasca au arătat, într-un comunicat de presă, că starea lui Gabriel Cotabiță este gravă, dar stabilă, fiind în continuare în Secția Terapie Intensivă.

„Pacientul se află internat, în momentul de față, în Secția de Terapie Intensivă, fiind în status post stop cardio-respirator resuscitat și necesitând măsuri specifice de terapie intensivă, inclusiv ventilație mecanică”, a precizat sursa citată.

Investigațiile complexe făcute de la internarea lui Cotabiță și până în prezent indică cea mai probabilă cauză a stopului cardio-respirator o tulburare severă de ritm cardiac, produsă în contextul unor afecțiuni cardio-vasculare preexistente, „fiind excluse infarctul miocardic acut, embolia pulmonară și accidentul vascular cerebral”, se mai arată în comunicatul citat.