Analiză îngrijorătoare a New York Times: UE pare să piardă lupta cu Rusia pentru Republica Moldova

Oamenii sunt îngrijorați că „dacă aderăm la UE toată lumea devine gay” și că birocrații de la Bruxelles „nu te lasă să păstrezi animale pe lângă casă”, o situație alarmantă într-o țară în mare parte rurală, a declarat un oficial din cadrul Ministerului moldovean de Externe, Daniela Morari. Astfel de viziuni sunt încurajate de televiunea rusă, de partidele proruse înfloritoare din R.Moldova și de Biserica Ortodoxă foarte conservatoare și obedientă față de ierarhia ecleziastică de la Moscova.

În afară însă de propaganda rusă, moldovenii susțin că au mult mai multe motive – nu în cele din urmă corupția, puterea din umbră a mogulilor și războiul din Ucraina – de a se uita cu suspiciune la Uniunea Europeană, care se teme că pierde lupta pentru mintea și sufletul acestei foste republici sovietice în fața Rusiei.

CONTROVERSĂ Miruță s-a răzgândit. După ce a anunțat că drona distrusă lângă Neptun Deep era încărcată cu explozibil, ministrul Apărării și-a editat postarea

15:41

EXCLUSIV „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” începe joi, 20 august, de la ora 20:30, live pe Gândul. În exclusivitate, Nicolae Robu, dezvăluiri despre operațiunea “salvarea lui Fritz”. Cine câștigă războiul cu justiția

15:38

În niciuna dintre cele șase țări membre ale Parteneriatului Estic nu există o diferență mai mare între așteptări și realitate decât în Republica Moldova, pentru care au fost ridicate vizele de călătorie în Europa anul trecut, fiind catalogată de Bruxelles ca „principalul reformator” al Parteneriatului Estic.

În prezent, politicienii proeuropeni din R.Moldova, ca și omologii lor din Ucraina, sunt atât de pătați de eșecul de combatere a corupției și de a crea un stat funcțional, încât pentru mulți de aici Rusia pare atractivă.

„Ne-au numit cel mai bun elev din clasă”, a declarat Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova. „Dar am pierdut sprijinul societății”, a adăugat el, în timp ce la ultimele alegeri s-a înregistrat un sprijin uriaș pentru Partidul Socialiștilor, antieuropean, care a avut ca slogan de campanie „Împreună cu Rusia!”.

Insistând că propaganda rusă a jucat un rol important în formarea opiniilor, Leancă a recunoscut că și Guvernul său este de vină. „Ei au văzut bunăvoință dar nu au văzut suficiente rezultate în privința corupției sau sărăciei”, a spus el despre alegători.

Un sondaj de opinie recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova a arătat că 32 la sută dintre cei intervievați ar sprijini aderarea la UE -, o opțiune pe care Bruxelles-ul nu intenționează să o ofere -, în timp ce 50 la sută afirmă că preferă ca țara să se alăture uniunii vamale promovate de Putin. Per total, sprijinul pentru UE în R.Moldova a scăzut cu 40 de procente în acest an față de 78 la sută în 2007, potrivit institutului.

Chiril Gaburici, actualul premier al R.Moldova după alegerile neconcludente din noiembrie, a declarat că „nu a fost mulțumit” de replierea terminologică a UE în schița de declarație a summitului de la Riga. Dar politicienii proeuropeni din R.Moldova au spulberat multe speranțe, a adăugat el, subliniind că oamenii obișnuiți sunt dezamăgiți după ani la rând în care i-au auzit pe liderii lor „vorbind despre reforme și o viață mai bună dar fără să vadă o schimbare reală”.

O serie lungă de scandaluri, inclusiv furtul masiv de sute de milioane de dolari de la o bancă importantă, a oferit muniție forțelor proruse. Unul dintre cei care au profitat este Renato Usatîi, un om de afaceri transformat în politician populist care vorbește despre combaterea corupției, își petrece mult timp la Moscova și conduce un Rolls-Royce în valoare de 350.000 de dolari. Partidul lui a fost exclus din alegeri în noiembrie sub pretextul unor nereguli la înregistrare.

„Chiar și proeuropenii cărora le place ideea de Europa urăsc acum realitatea a ceea ce a creat ea”, a declarat Usatîi. Europa, a adăugat el, „pierde R.Moldova”.

Un diplomat european de rang înalt, care a cerut să nu fie nominalizat pentru a vorbi liber, s-a plâns că politicienii proeuropeni moldoveni au fost „foarte buni în a interpreta partitura europeană” pentru a impresiona Bruxelles-ul. Dar în realitate, a adăugat el, „ei au stricat totul”, discreditând atât propriile partide proeuropene, cât și Uniunea Europeană. Ca urmare, multe persoane obișnuite cred acum că „Rusia nu poate fi mai rea”.

Aceasta este cu siguranță și concluzia la care a ajuns Alexandru Botnari, primarul din Hîncești, un orășel din centrul Republicii Moldova, pe care UE l-a promovat ca exemplu de beneficii pe care le-a avut apropierea de Europa. Acestea ar fi trebuit să includă finanțări pentru ca toți locuitorii orașului să aibă apă curentă și instalații sanitare moderne. Din nefericire, a spus Botnari, „realitatea este total diferită”. Doar o treime din casele din Hîncești au canalizare, multe nu au apă potabilă și aproape toate drumurile din afara centrului sunt pline de gropi.

Deși este membru al Partidului Democrat (proeuropean), primarul a declarat că R.Moldova ar duce-o mai bine, cel puțin din punct de vedere economic, dacă ar adera la uniunea vamală a lui Putin.

În timp ce piața europeană este mult mai mare și mai bogată decât cea rusească, Putin a impus în 2013 restricții stricte comerțului cu R.Moldova ca răzbunare pentru apropierea acesteia de Occident. Pentru moment, exporturile către Europa nu au crescut suficient pentru a face față pierderilor provocate de Rusia.

„Nu putem trăi fără piața rusă”, a declarat Igor Dodon, liderul Partidului Socialiștilor, adăugând că Putin i-a spus că Rusia vrea să revigoreze comerțul și relațiile comerciale cu R.Moldova, dar doar dacă țara evită apropierea de NATO.

UE „are nevoie de o poveste de succes și ne-a ales pe noi. Dar acum toată lumea vede că acest lucru a fost o iluzie”, a adăugat el.

Cu toate acestea, atunci când sunt măsurate după criteriile foarte tehnice pe care Bruxelles-ul le folosește pentru a evalua succesul, Republica Moldova este în continuare principalul reformator din Parteneriatul Estic, adoptând 10.500 de standarde europene pentru alimente, bunuri electrice și o serie de alte lucruri.