Populația României continuă să scadă. Care este diferența dintre numărul persoanelor care pleacă din țară și al celor care vin

Președintele INS a precizat că scăderea cea mai mare a populației României s-a produs imediat după momentul aderării la Uniunea Europeană, în 2008, când s-a înregistrat cel mai mare flux de emigranți la nivelul României, iar consecințele se văd deja în piața forței de muncă.

„Un subiect important în demografie este cel al migrației internaționale. Pentru anii 2013-2014 au emigrat mai multe femei decât bărbați. La nivelul celor doi ani, ponderea feminină este în jur de 55 la sută. Este o schimbare de comportament la nivelul populației, pentru că la începutul anilor 2000 era invers. La nivelul celor care vin, tendința este inversă, adică vin mai mulți bărbați. O caracteristică interesantă este că avem mai mulți emigranți în grupa de vârsrtă 20 – 50 de ani”, a spus Tudorel Andrei.

El a mai precizat că cifrele provizorii pe care INS le are pentru anul 2014 indică o diferență de 42.177 de persoane între plecările și sosirile din țară.

REACȚIE Crin Antonescu, dezlănțuit la adresa PNL: „Dorința de a fi acceptați ca buni useriști se manifestă cu zelul proaspeților convertiți”

20:46

FLASH NEWS Donald Trump, dispus să facă concesii Iranului pentru a ajunge la un acord de pace. Ce propune președintele SUA

20:37

Astfel, în total 184.603 de persoane au emigrat anul trecut, iar alte 142.426 sunt înregistrate ca imigranți, iar populația rezidentă a României număra, la 1 ianuarie 2015, 19.861.408 de persoane.

Președintele INS a precizat că dezechilibrele demografice sunt mult mai greu de corectat chiar și decât cele economice.

„Din păcate, dezechilibrele din demografie nu pot fi contracarate într-o perioadă scurtă de timp și aceste dezechilibre nu apar din cauza unor schimbări economice sau politice într-o perioadă scurtă de timp. Sunt dezechilibre care se formează și se accentuează pe o perioadă lungă de timp. Schimbarea demografică majoră la nivelul populației Româniaiei a fost marcată la nivelul anilor 1990”, a explicat Tudorel Andrei.

Acesta a precizat că sunt mai mulți factori importanți care au dus la actualele schimbări demografice, primul fiind cel al tranziției demografice, care e diferită total de tranziția economică.

„Toate țările au trecut prin această tranziție demografică și au încheiat-o la începutul secolului XX, când România avea o populație tânără. Fenomenul de tranziție demografică a fost încetinit în perioada economiei planificate, din cauza unor măsuri artificiale de creștere a natalității și, implicit, de creștere a populației. Toate aceste intervenții artificiale pot fi văzute în instoria României de după 1990”, a spus președintele INS.

Tudorel Andrei a precizat că începutul tranziției a marcat un alt comportament și la nivelul fiecărui individ, la nivelul fiecărei familii. Astfel, dacă la începutul secolului XX, numărul de copii născuți de o femeie în perioada fertilă era de 5,9, în 1989 s-a ajuns la 2,2 copii, iar astăzi – 1,4 copii la o femeie aflată în perioada fertilă.

„Rata de înlocuire, necesară pentru a menține aceeași populație în perioada viitoare, ar fi de 2,1 copii”, a explicat sursa citată.

El a adăugat că, în raport cu 1 ianuarie 2014, populația rezidentă a țării s-a diminuat cu cu aproape 90.000 de persoane, principala cauză fiind factorul natural, respectiv faptul că numărul nașterilor a fost mai mic decât cel al deceselor.

„Din 1990, la nivelul României, numărul de decese a fost între 240.000 și 250.000 de persoane, iar numărul de nașteri a scăzut de la 230.000 – 240.000 până la sub 180.000 de persoane la nivelul anului 2014. În mod natural, am avut această scădere a populației rezidente, iar rata fertilității a scăzut sub nouă la sută, ceea ce arată o reducere naturală a populației, la care se mai adaugă și migrația internațională”, a mai spus președintele INS.