NOBEL 2015. Cercetătorii Tomas Lindahl, Paul Modrich și Aziz Sancar – premiul Nobel pentru chimie

NOBEL 2015. Cercetătorii suedez Tomas Lindahl, american Paul Modrich și turco-american Aziz Sancar au fost recompensați cu premiul Nobel pentru chimie pentru studiile lor despre mecanismele celulare de reparare a ADN-ului la nivel molecular și de salvare a informației genetice, potrivit motivației Comitetului Nobel.

Cercetările lor au furnizat informații fundamentale despre modul în care funcționează celulele vii și au fost utilizate pentru dezvoltarea unor noi tratamente împotriva cancerului.

În fiecare zi, ADN-ul uman este deteriorat de radiația ultravioletă, radicalii liberi și diverse substanțe carcinogene, dar, chiar și fără aceste atacuri externe, orice moleculă de ADN este inerent instabilă. Mii de modificări spontane la nivelul genomului unei celule se produc în fiecare zi. Mai mult, diverse „defecte” pot să apară atunci când ADN-ul este copiat în timpul diviziunii celulare, un proces care se produce de câteva sute de milioane de ori pe zi în organismul uman.

REACȚIE Rareș Bogdan reacționează la declarațiile ambasadorului german la Chișinău despre limbă și unire: „Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile, herr!”

14:18

CONTROVERSĂ Gheorghe Piperea are noi detalii despre dosarul de un milion de euro al lui Iohannis

14:09

Motivul pentru care materialul genetic uman nu se dezintegrează și nu devine un „haos chimic total” constă în faptul că anumite sisteme moleculare monitorizează și repară în mod constant ADN-ul. Premiul Nobel pentru chimie pe 2015 a revenit unor pionieri în acest domeniu, care au descifrat felul în care funcționează mai multe astfel de sisteme de reparare la un nivel molecular detaliat.

La începutul anilor 1970, oamenii de știință credeau că ADN-ul era o moleculă extrem de stabilă, însă Tomas Lindahl a demonstrat că ADN-ul se degradează într-un ritm care ar fi trebuit să facă imposibilă dezvoltarea vieții pe Pământ. Acea idee l-a ajutat să descopere un mecanism molecular, repararea prin excizie de bază, care contracarează în mod constant colapsul ADN-ului.

Aziz Sancar a descoperit repararea prin excizie de nucleotide, mecanismul folosit de celule pentru a repara vătămările provocate ADN-ului de radiația ultravioletă. Persoanele născute cu anumite defecte la nivelul acestui sistem de reparare dezvoltă cancer de piele dacă sunt expuse la soare. Celulele folosesc repararea prin excizie de nucleotide și pentru a corecta defectele cauzate de substanțele care provoacă mutații.

Paul Modrich a demonstrat mecanismul prin care celulele corectează erorile ce apar atunci când ADN-ul este multiplicat în timpul diviziunii celulare. Acest mecanism, denumit „repararea nepotrivirii” („mismatch repair”), reduce de circa o mie de ori frecvența erorilor apărute în timpul multiplicării ADN-ului. Defectele congenitale apărute în absența acestui mecanism cauzează o versiune ereditară a cancerului de colon.

Tomas Lindahl s-a născut în 1938, la Stockholm, și are cetățenie suedeză. A obținut doctoratul în 1967, la Institutul Karolinska din Stockholm. A lucrat ca profesor de chimie medicală și fiziologie la Universitatea Göteborg, în perioada 1978 – 1982. În prezent, este profesor emerit la Francis Crick Institute și director emerit la Cancer Research UK și Clare Hall Laboratory din Marea Britanie.

Paul Modrich s-a născut în 1946 și este cetățean american. A obținut doctoratul în 1973, la Universitatea Stanford din California. Apoi, a lucrat în calitate de cercetător la Howard Hughes Medical Institute și ca profesor de biochimie la Facultatea de medicină de la Universitate Duke din Statele Unite ale Americii.

Aziz Sancar, s-a născut în 1946, în Savur, o localitate din Turcia și are în prezent dublă cetățenie, turcă și americană. A obținut doctoratul în 1977, la Universitatea Texas din Dallas. În prezent, este profesor de biochimie și biofizică la Facultatea de medicină a Universității North Carolina din Statele Unite.

În 2014, premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit cercetătorilor Eric Betzig, Stefan W. Hell și William E. Moerner, pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescență de super-rezoluție”. Stefan W. Hell, unul dintre cei trei laureați ai premiului Nobel pentru chimie pe 2014, este de origine română și este membru de onoare al Academiei Române din anul 2012.

Sezonul Nobel a debutat luni, când cercetătorii William C. Campbell, Satoshi ÅŒmura și Youyou Tu au fost recompensați cu premiul pentru medicină pe 2015. William C. Campbell (Irlanda) și Satoshi ÅŒmura (Japonia) au primit acest prestigios premiu pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecțiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.

De asemenea, marți, cercetătorii Takaaki Kajita și Arthur B. McDonald au fost recompensați cu premiul Nobel pentru fizică pe 2015, pentru contribuțiile lor semnificative în ceea ce privește experimentele care au demonstrat că particulele neutrino își modifică identitățile, metamorfoză care implică faptul că acestea au masă. Potrivit Comitetului Nobel, această descoperire a schimbat felul în care oamenii înțeleg procesele ce au loc la cele mai mici niveluri ale materiei și care se pot dovedi cruciale pentru înțelegerea Universului.
Sezonul Nobel 2015 va continua, joi, cu premiul Nobel pentru literatură.

Câștigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinței exprimate de fondatorul prestigioaselor distincții, Alfred Nobel – va fi anunțat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 12 octombrie.

Laureații vor primi câte o medalie din aur și un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro), care poate fi împărțit între cel mult trei câștigători pe fiecare categorie.

Laureații își vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm și la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepția celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituții. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinței sale din testament.