Cine va numi șefii din justiție. Proiectul lui Tăriceanu adoptat tacit la Cameră

Conform propunerii lui Tăriceanu la numirea conducerii Înaltei Curți nu vor mai participa nici Președinția României, nici ministrul de justiție pentru anu mai fi implicat astfel factorul politic. Propunerea președintelui Senatului exclude însă din procedura de numire  a conducerii instanței supreme chiar și Consiliul Superior al Magistraturii și lasă această responsabilitate doar judecătorilor de la ÎCCJ. „Înalta Curte de Casație și Justiție își numește, dintre judecătorii care au funcționat la această instanța cel puțin doi ani, președintele, vicepreședintele, președinții de secții”,  a scris Tăriceanu în propunerea sa legislativă.

Tot judecătorilor de la Înalta Curte le revine, conform inițiativei președintelui Senatului și revocarea judecătorilor aflați în funcții de conducere prin sesizare din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței.

UMOR USR, ironie la adresa PSD după ce Guvernul Mureșan a picat la vot: „Miniștrii își continuă treaba în Guvernul Bolojan. Mulțumim!” Ce favoare le-a facut PSD celor din USR când l-au părăsit pe Bolojan

18:22

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan anunță că luni va desemna un nou premier, după eșecul Siegfried Mureșan

18:22

Și în cazul procurorilor cu funcții de conducere factorul politic (președintele României și ministrul de justiție) este exclus din procedura de numire în funcșie și din cea de revocare a șefilor parchetelor, dar de acestă dată responsabilitatea revine Consiliului Superior al Magistraturii. „Procurorul general al Parchetului de pe langă Înalta Curte de Casație și Justiție….procurorul general al Parchetului National Anticorupție, adjunctii acestuia….și procurorul șef al Directiei de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism  sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani…. pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată”, mai prevede proiectul de lege.

Proiectul lui Tăriceanu a fost adoptat tacit deoarece Parlamentul își reia activitatea abia mâine după pauza pentru campania electorală. Tot din cauza pauzei pentru campanie propunerea președintelui senatului nu a fost analizată de Comisia Juridică a Camerei Deputaților. Cu toate acestea proiectul lui Tăriceanu a primit deja raport negativ de la Guvern, dar și de la Consiliul Superior al Magistraturii.