Cu ce s-a ales România din planul NATO pentru Europa de Est. Mesajul Alianței pentru Rusia

„Alianța Nord-Atlantică nu reprezintă nicio amenințare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Și nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacitățile de disuasiune și apărare, dar, în același timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa și din vecinătatea Europei. Rusia nu poate și nu trebuie să fie izolată”, a spus Stoltenberg.

„Prin intensificarea activităților militare în Europa și în apropierea Europei, avem interesul de a ajunge la un acord cu Rusia asupra direcțiilor pe care le avem în vedere. Trebuie să facem toate eforturile pentru a evita interpretările eronate și accidentele”, a adăugat Stoltenberg, subliniind că măsurile luate de Alianța Nord-Atlantică vor fi discutate în cadrul Consiliului NATO-Rusia programat după summitul de la Varșovia.

EXTERNE Trump, despre Khamenei: „Una dintre cele mai malefice persoane din istorie”. Ce mesaj a trimis Gardienilor Revoluției

07:30

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu: „Uniunea Europeană este un fals, nu se identifică cu Europa. Trebuie să faci Statele Unite ale Europei”

07:30

Alianța Nord-Atlantică a aprobat planul de consolidare a prezenței militare în Europa de Est, prin desfășurarea a mii de militari în România, Polonia și în țările baltice, anunță secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianța va prelua controlul asupra sistemului antirachetă.

„Am decis suplimentarea prezenței militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice cu patru batalioane în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania; efectivele militare vor fi staționate prin rotație”, a declarat Jens Stoltenberg vineri seară.

Canada va trimite militari în Letonia, Germania va conduce un batalion în Lituania, Marea Britanie va desfășura militari în Estonia, iar Statele Unite vor suplimenta efectivele în Polonia, a precizat Stoltenberg.

România rămâne cu Bulgaria în brigada multinațională

„Salut faptul că multe alte țări, mulți aliați, au anunțat cu ocazia acestei reuniuni contribuții de diverse tipuri. Prezența noastră va fi suplimentată începând de anul viitor. Acesta este un pas important, dar este doar o parte a unui efort mai amplu. Inclusiv prin planurile de reconfigurare a prezenței în sud-estul Europei, prin structuri construite în jurul unei structuri multinaționale în România”, a declarat Stoltenberg.

Această brigadă multinațională, pe care România s-a oferit să o găzduiască și care ar trebui să aibă între 3.000 și 5.000 de militari, va fi una, în principal, româno-bulgară. Până acum doar Bulgaria s-a oferit să trimită 400 de militari în țara noastră. Structura va avea cel puțin jumătate trupe românești.

De altfel, Stoltenberg a anunțat în cursul zilei că „vom transforma o brigadă românească într-una multinațională”

Dispute pe controlul scutului antirachetă

Stoltenberg a precizat că extinderea Alianței Nord-Atlantice va continua cât va fi necesar, confirmând și preluarea comandamentului asupra sistemului antirachetă european.

„Am decis să declarăm operațională prima etapă a sistemului antibalistic NATO (din Europa – n.red.). Acest lucru înseamnă că navele americane (dotate cu sisteme antibalistice – n.red) din largul Spaniei, radarul din Turcia și elementele de interceptare din România pot funcționa în mod integrat, sub comandă și sub control NATO”, a precizat Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

Liderii statelor Alianței Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franța a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului. Franța a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanții că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani. „Cheia este controlul politic, din cauza consecințelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, șef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România și Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF) și avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra. Elementele antibalistice din România sunt deja operaționale și sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.