Stresul nu este o glumă. Ce afecțiuni grave poate provoca

”Apariția și agravarea bolilor cardiovasculare sub imperiul stresului psihic și emoțional sunt o certitudine. Relatări din cele mai vechi timpuri descriu instalarea bruscă a morții sau a leșinului sub efectul unui stres intens. Știri de genul: din cauza unei emoții puternice a făcut infarct și a murit întâlnim la tot pasul. Îmi amintesc situația unui pacient operat pe inima la varsta de 80 de ani. Operația a decurs foarte bine, pacientul și-a revenit spectaculos după intervenție, existența sa a decurs normal încă 3-4 ani, dar  a venit un moment în care familia m-a sunat să mă anunțe că a facut atac cerebral după ce i s-a furat ceasul.

Desigur, există efecte directe ale hormonilor de stres care pregătesc organismul de fugă sau luptă. Cortizolul, adrenalina fac inima să bată mai puternic și mai rapid, crește tensiunea arterială și apare riscul de infarct cerebral sau miocardic. Expunerea continuă la stres modifică balanța hormonală a organismului, crește tensiunea arterială, se activează mecanismele inflamatorii, vasele se îngroașă și devin  spastice, activează endoteliul care devine mult mai susceptibil să fixeze trombocitele și să formeze un cheag de sânge” , precizează, pentru Gândul, Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară. 

CONTROVERSĂ Proaspăt cetățean român, lui Dominic Fritz îi e dor de cuvântul „patriotism”: „L-am lăsat altora să-l abuzeze și să-l murdărească”

20:33

DIPLOMAȚIE Marco Rubio merge în Israel pe fondul tensiunilor SUA – Iran. Pe agenda discuțiilor se află programul nuclear iranian și planul de pace din Gaza

20:14

Nevoia de a fuma, de a consuma alimente compulsiv, de a renunța la mișcare sau sport sunt numai câteva din efectele nevrozei sau depresiei induse de stres. ”Studii recente au demonstrat un lucru foarte interesant: expresia genică (modul în care se manifestă genele) este modificată de factorii de stres. Asta înseamnă că metabolismul zaharurilor, al grăsimilor, tensiunea arterială, masa corporală, care sunt asociate cu bolile cardiovasculare, pot fi modificate ușor prin acest proces. Mai mult decât atât, experimentele efectuate pe șoareci sugerează că expresia genică nefavorabilă poate fi transmisă descendenților”, mai spune specialistul.

Cum putem lupta impotriva stresului? Singura modalitate de a-l evita este aceea de a schimba mediul, dar lucrurile nu sunt atât de simple. ”Așa cum o partidă bună de pescuit presupune participarea în egală măsură atât a pescarului, cât și a peștelui, la fel și acțiunea stresului presupune participarea excesivă a subiectului la acțiunea factorului de mediu. Reacționam diferit la stimuli de același fel. Faptul că un element de mediu de genul vreme ploioasă afectează major tonusul unor oameni, în timp ce alții nu au nici o percepție negativă, ne dovedește odată în plus că stresul ne poate afecta în funcție de starea noastră psihică. De aici și concluzia că putem aborda pozitiv elementele de instabilitate, agresiune din mediu, limitând astfel impactul acestora asupra sănătății sistemului cardiovascular și a întregului organism. Acesta ar putea fi primul nivel de acțiune al profilaxiei, și probabil cel mai eficient. Celelalte niveluri ale profilaxiei care țin de corectarea unor constante biologice sau obiceiuri influențate de stres (grăsimile din sânge, acidul uric, glicemia, tensiunea arterială, fumatul, tulburările somnului) sunt etape din ce în ce mai costisitoare ale unei bătălii care nu poate fi complet câștigată, iar asta pentru că tratăm efectul, nu cauza problemei”, concluzionează Claudiu Chivu, medic primar în chirurgie cardiovasculară.