Problema gravă căreia România nu-i găsește rezolvarea. Cum pierdem 182 de locuitori în fiecare zi

Consecința acestui declin al numărului de nașteri și a creșterii deceselor conduce la scăderea numărului total de locuitori. Dacă la 1 ianuarie 2015 populația rezidentă a României era de 19,870 milioane de locuitori, un an mai târziu, aceasta a scăzut cu peste 100.000 de persoane, ajungând la 19,760 milioane de locuitori. 

Institutul Național de Statistică a făcut publice datele demografice valabile pentru anul 2016 în România. Acestea arată ceea ce experții preconizează încă din urmă cu câțiva ani, respectiv perpetuarea tendinței de scădere a populației țării noastre. Dacă anul trecut s-au născut 189.783 copii, alte 256.501 persoane au murit. Un calcul simplu arată că, în fiecare zi, în România se nasc în medie 519 copii, însă alte 702 persoane își pierd viața. Acest fapt arată că populația țării noastre scade cu aproximativ 183 de persoane pe zi, adică 66.795 oameni pe an. Sporul natural în țara noastră se menține unul negativ, În 2016, acesta a fost de -66.718 persoane.

Datele Institutului Național de Statistică arată că în ultimii 26 de ani, România a cunoscut o tendință negativă în ceea ce privește numărul de nașteri. De la 275.275 de nou-născuți  în 1991, în mai puțin de 10 ani, numărul a scăzut cu peste 40.000, având în vedere că în 2000, numărul nou-născuților ajungea la 234.521. La 16 ani de atunci, țara noastră înregistrează cifra minimă din ultimii 26 de ani. În 2016, în România, așa cum am spus, s-au născut doar 189.783 de copii.

EXCLUSIV Povestea lui Cosmin Pauliuc, tânărul cercetător care a inventat „pielea artificială”. Doctorandul de la Politehnica București revoluționează domeniul bioingineriei

05:00

ULTIMA ORĂ Cadavru descoperit în apa Mării Negre, la Costinești, sâmbătă seara. Anchetatorii încearcă să afle identitatea victimei

23:13

În acest ritm, previziunea specialiștilor potrivit căreia în anul 2060 România va ajunge până la 14 milioane de locuitori, pare să se adevrească. 

Și asta în ciuda faptului că asistăm la o creștere a numărului de căsătorii și o scădere a numărului de divorțuri. Dacă în 2015 erau înregistrate 125.454 căsătorii, anul trecut numărul acestora a crescut semnificativ, ajungând la 133.176 noi familii. De partea cealaltă, dacă în 2015 31.527 de cupluri decideau să renunțe la mariaj, în 2016 cifra a scăzut până la 28.798 de cupluri. 

Explicația scăderii populației în ciuda acestor condiții stă în faptul că româncele aleg să dea naștere primului copil la vârste tot mai înaintate, vârste care pot pune în pericol și conceperea, dar și sănătatea copilului. Această tendință este pusă de sociologi pe seama schimbările care au marcat lumea contemporană. În ultimul deceniu, valorile la care se raportează noile generații s-au schimbat și acum accentul este pus pe dezvoltarea individuală, pe educație, carieră și pe o calitate a vieții cât mai satisfăcătoare.

„Cândva a naște la 14-15 ani era un lucru cât se poate de obișnuit. La fel este azi să naști la 34-35 de ani și chiar mai târziu. Creșterea speranței de viață o permite, creșterea timpului petrecut în educație o recomandă, nevoia de a constitui un cuplu solid – după mai multe experiențe, se adaugă și ea, iar medicina curentă o face posibilă”, a explicat pentru Gândul sociologul Bogdan Voicu.

„Omenirea s-a schimbat mult în epoca contemporană. Odată cu creșterea economică, se schimbă valorile oamenilor. Apare diversificarea referințelor, un accent pus pe dezvoltare individuală, pe satisfacerea unor nevoi de cunoaștere, pe leisure, pe calitatea vieții, pe a crește copii altfel, într-un mediu mai prietenos, mai puțin supus constrângerilor unor interacțiuni limitate. Toate acestea presupun mult timp, iar acesta devine principala constrângere”, completează acesta. 

Timpul, devine, astfel, o piedică în procesul de întinerire a populației României.

„E nevoie de timp petrecut în educație, asistând la aceeași creștere a anilor petrecuți la școală pe care am observat-o la generalizarea studiilor gimnaziale, apoi la generalizarea celor secundare, iar acum mergem spre generalizarea celor terțiare. E nevoie de timp pentru a călători prin lume și a învăța de la ea, pentru a merge la locul de muncă, pentru a te muta de colo-acolo, pentru a decide care este partenerul cu care dorești să fii cu adevărat alături pentru restul vieții sau măcar pentru o parte a acesteia”, susține Bogdan Voicu.

Sociologul pune scăderea drastică a numărului de copii născuți anual în România pe seama faptului că, din cauza regimului politic, țara noastră a întârziat să se alinieze la acest trend dat de schimbările sociale și existent deja în multe țări din Europa. Politica demografică inițiată de Nicolae Ceaușescu presupunea nașterea cât mai multor copii, astfel că, în România, numărul de nou-născuți a început să scadă odată cu căderea regimului comunist.