O nouă propunere legislativă a PSD: Faptele de corupție în urma cărora se obțin foloase necuvenite pentru alții, dezincriminate

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție a fost depusă la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și este inițiată de mai mulți deputați PSD, printre care și Andreea Cosma, însă este semnată numai de social-democratul Cătălin Rădulescu.

Inițiativa legislativă propune modificarea Legii 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, astfel încât sintagma „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite” din aliniatul 1 al articolului 12 să fie înlocuită cu „Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite”.

„Sintagma «pentru sine sau pentru altul» a urmărit, în concepția legiuitorului, evitarea situației în care autorul faptei deși comite o infracțiune, ar putea să invoce, în apărarea să, faptul că nu este beneficiarul foloaselor rezultate, în fapt, o asemenea abordare nu are legătură cu realitatea. Astfel, este absurd să presupunem faptul că o persoană comite o asemenea infracțiune fără nici un fel de interes ori beneficiu personal, doar pentru a aduce foloase necuvenite unei terțe personae”, se arată în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului, forma modificată a articolului va fi: „(1) Sunt pedepsite cu închisoarea de la 1 la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite: a) efectuarea de operațiuni financiare, că acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea unei tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atributiei sau însărcinării sale: b) folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”.

Inițiatorii motivează că acela care comite fapta incriminată are un interes, nelegitim, și nu beneficiază, chiar și indirect, de folosul rezultat.

„Dacă acest interes nelegitim și beneficiul rezultat nu aparțin, cel puțin parțial, și autorului, atunci nu poate fi vorba de o infracțiune de corupție sau asimilată unei infracțiuni de corupție. Este esențial să se determine o legătură certă între fapta incriminată și beneficiul rezultat, în favoarea făptuitorului. Faptul că această legătură poate fi intermediată nu înlătura posibilitatea determinării, că și obligația de a fi determinată cu certitudine. Beneficiarul aparent este, în fapt, doar un intermediar, altfel nu ne găsim în prezența unei infracțiuni de corupție. În ceea ce privește sintagma «bani, bunuri ori alte foloase necuvenite», intenția legitimă a legiuitorului de a nu limita tipurile de foloase necuvenite ce se pot obține dintr-o asemenea infracțiune a dus, în timp, la absurdități și la concluzii contrare acestei intenții. Astfel, câștigul de imagine, popularitaea ori rezultatul unui scrutin electoral au devenit foloase necuvenite ale unor infracțiuni de corupție sau asimilate acestora, ceea ce este absurd. În aceste condiții, se creează posibilitatea de a eticheta drept folos necuvenit absolut orice, ceea ce, cu siguranță nu a fost și nu este în intenția legiuitorului”, se arată în documentul citat.