Planul trimis de România la CEDO pentru a evita o sancțiune drastică pentru condițiile din închisori

Calendarul de măsuri 2018-2024 pentru soluționarea condițiilor de detenție și a supraaglomerării din penitenciarele românești a fost aprobat pe 17 ianuarie în ședința de Guvern.

„Direcțiile de acțiune identificate în calendarul de măsuri vizează: modificări legislative care urmăresc reducerea populației penitenciare și îmbunătățirea condițiilor de detenție, investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenție și modernizarea celor existente, funcționarea eficientă a sistemului de probațiune pentru facilitarea aplicării sancțiunilor și măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populației penitenciare, implementarea programelor și strategiilor de inserție a persoanelor provenite din sistemul penitenciar, măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs efectiv pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv și a recursului compensatoriu în bani, precum și introducerea supravegherii electronice (prin brățara electronică)”, explica Ministerul Justiției, printr-un comunicat de presă.

Potrivit aceluiași document, calendarul de măsuri 2018 – 2024 a fost conceput și agreat în cadrul Grupului de lucru din care fac parte reprezentanți ai: Ministerului Justiției, Ministerului Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental pentru CEDO, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Afacerilor Interne, Administrației Naționale a Penitenciarelor și Direcției Naționale de Probațiune.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

„De asemenea, măsurile prevăzute în Calendar au rolul de a facilita transferul persoanelor condamnate, cetățeni români aflați în detenție în alte state membre ale UE”, mai precizează Ministerul Justiției.

În documentul adoptat de Guvern se precizează că în sistemul penitenciar din România sunt peste 23.000 de persoane private de libertate, iar capacitatea de cazare raportată la un spațiu de 4 metri pătrați pentru fiecare deținut este de 18.790, astfel că indicele mediu de ocupare este de 121,54%.

„Urmare producerii reformei penale de mare profunzime efectuate în România se constată, pe de o parte, faptul că deficitul de număr de locuri de detenție a scăzut de la 18.000 – necesar constatat în 2012 la 4300 – necesar estimat în 2017, în timp ce cazurile în supravegherea sistemului de probațiune au crescut de aproximativ 5 ori, de la 20.000 cazuri înregistrate în 2012, la un număr estimat de 100.000 pentru 2017”, se arată în document.

Potrivit hotărârii pilot din 25 aprilie 2017, măsurile așteptate din partea României vor fi structurate pe două paliere: măsuri de natură administrativă, prin care să se reducă supraaglomerarea și să fie îmbunătățite condițiile de detenție; iar pe de altă parte, măsuri de natură legislativă, care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv și a recursului compensatoriu specific.

„Conform informațiilor primite de la Ministerul Afacerilor Externe, la data de 30.10.2017, pe rolul CEDO era înregistrat un număr de aproximativ 8.000 de cereri în care se invoca încălcarea prevederilor art. 3
1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, sub aspectul condițiilor materiale de detenție din penitenciarele din România. Din numărul sus menționat de cereri, 2.427 au fost comunicate Guvernului României”, potrivit sursei citate.

Calendarul de acțiuni propus a fi implementat în perioada 2018-2024 este orientat spre îmbunătățirea condițiilor de detenție și reducerea supraaglomerării, pornind de la situația existentă în unitățile penitenciare la data de 8 ianuarie 2017, fiind identificate cinci direcții de acțiune. Astfel, este vorba despre modificări legislative care urmăresc reducerea populației penitenciare și îmbunătățirea condițiilor de detenție; investiții în infrastructura fizică a penitenciarelor care vizează extinderea numărului de locuri de detenție și modernizarea celor existente; funcționarea eficientă a sistemului de probațiune pentru facilitarea aplicării sancțiunilor și măsurilor comunitare care să conducă la reducerea populației penitenciare; implementarea programelor și strategiilor de inserție a persoanelor provenite din sistemul penitenciar și măsuri de natură legislativă care să asigure un recurs eficient pentru vătămarea suferită, de natura recursului preventiv si a recursului compensatoriu specific.

Referitor la modificările legislative, una dintre măsuri se referă la introducerea supravegherii electronice, cu termen de realizare semestrul al doilea al anului 2018, fiind în analiză și „eventualitatea extinderii posibilității legale pentru luarea de către un judecător a măsurii supravegherii electronice drept formă de individualizare a executării pedepsei, urmând modelul instituției suspendării executării pedepsei sub supraveghere, respectiv o formă a liberării condiționate”.

Se analizează de asemenea și oportunitatea pentru promovarea unui recurs în interesul legii în materia cererilor de liberare condiționată.

„Administrația Națională a Penitenciarelor a comunicat Ministerului Justiției o serie de hotărâri judecătorești pronunțate în cauze având ca obiect cereri de liberare condiționată. Acestea au fost analizate (…) și întrucât s-a apreciat că sunt insuficiente pentru a justifica promovarea unui recurs în interesul legii, la data de 05.12.2017 s-a solicitat curților de apel transmiterea hotărârilor definitive pronunțate în cauze având obiectul mai sus menționat (…). Până în prezent (10.01.2018) au răspuns solicitării Ministerului Justiției, transmițând hotărâri judecătorești în materia cererilor de liberare condiționată, un număr de șase (dintr-un total de 15) curți de apel”, se mai arată în document. Analiza are ca termen trimestrul I al lui 2018.

Totodată, potrivit calendarului, se dorește crearea de 8.095 locuri noi de cazare și modernizarea altor 1.351, investițiile urmând să fie finanțate din trei surse, respectiv mecanismul Financiar Norvegian, bugetul de stat și împrumut de la o instituție financiară internațională. Planul este structurat pe perioada 2018-2024 pe șase etape, practic câte o etapă pe fiecare an.

„La nivelul Ministerului Afacerilor Interne – Inspectoratul General al Poliției Române funcționează un număr de 51 de centre de reținere și arestare preventivă, dispersate teritorial la nivelul fiecărui județ și în municipiul București. În ceea ce privește situația din centrele de reținere și arestare preventivă din subordinea M.A.I. – I.G.P.R., datele statistice înregistrate au relevat o scădere semnificativă a numărului de persoane private de libertate încarcerate după punerea în aplicare a noilor coduri și dispunerea măsurilor alternative. Astfel, în anul 2013 erau încarcerate 26.553 persoane, pentru ca începând cu anul 2014 să se înregistreze o scădere de până la 20.145, în anul 2015 până la 20.067 persoane, în anul 2016 până la 18.565 persoane, trendul menținânduse în anul 2017 fiind încarcerate un număr de 18.489 persoane”, se mai arată în document.

Calendarul mai prevede adoptarea legii privind statutul personalului de probațiune, alături de alte opt măsuri propuse cu privire la implementarea instrumentelor prevăzute de cadrul general de reglementare a noilor sancțiuni neprivative de libertate, precum și constituirea garanțiilor pentru exercitarea atribuțiilor specifice