România, la coada clasamentului salariilor din UE. Țara noastră, al treilea cel mai mic salariu minim brut

„Dintre cele 20 de state membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European (SEE) și Elveției care au un salariu minim stabilit la nivel național, cel mai mic salariu minim brut pe economie îl are Bulgaria (261 de euro), urmată de Lituania (400 de euro) și România (416 euro). La polul opus, cele mai mari salarii minime brute pe economie se înregistrează în Luxemburg (1.999 de euro), Irlanda (1.834 de euro) și Germania (1.818 euro)”, arată studiul.

Vicepremierul Viorel Ștefan a prezentat miercuri o statistică din care reiese că salariul minim brut pe economie „a crescut de la 205 euro în decembrie 2016 la 250 de euro în martie 2018″, iar mediul pe economie – „de la 521 la 581 de euro net”.

NEWS ALERT SURSE | Vicepreședintele USR Dâmbovița Alexandru Munteanu a fost reținut de DIICOT în dosarul încălcării embargoului impus Belarusului de către UE

02:34

FLASH NEWS În ziua în care i-a eșuat Guvernul propus, Bolojan dă semnale că ar negocia pentru formarea unui nou Guvern: „Românii nu au nevoie de orgolii și de fraze sforăitoare”. „A fost un test al limitelor, asta este capacitatea noastră”

00:45

Autorii studiului KPMG precizează că în România cota efectivă de impozitare este de 44%, „a șaptea cea mai mare cotă de impozitare efectivă dintre cotele înregistrate în cele 20 de state membre ale UE, SEE și Elveția care au un salariu minim stabilit la nivel național, iar la polul opus se află Irlanda cu o cotă efectivă de impozitare de 15% și Franța cu o cotă efectivă de 87%”.

„KPMG în România a publicat o analiză cu privire la salariul minim aplicabil în statele membre ale Uniunii Europene (UE), Spațiului Economic European (SEE) și Elveției. Studiul se află la cea de-a treia ediție și ne arată evoluția salariului minim, dar și a costurilor fiscale aferente, în fiecare dintre statele analizate. În acest an, studiul cuprinde și cele mai recente informații privind statusul transpunerii Directivei 67/2014/UE în legislația locală a fiecărui stat membru și explică modificările propuse Directivei privind detașările transnaționale pentru garantarea unui tratament echitabil al lucrătorilor detașați pe baza conceptului de >”, arată documentul.

„Cum numărul situațiilor de detașare în UE, SEE și Elveția continuă să crească (în 2017 au avut loc peste 2,3 milioane de detașări, cu 58,6% mai mult decât totalul înregistrat în anul 2010), obiectivul studiului este de a pune la dispoziția angajatorilor informații valoroase privind cerințele legale din țările în care își detașează angajații, una dintre cerințe fiind garantarea salariului minim pe economie practicat în țara gazdă. Studiul oferă o imagine de ansamblu a cadrului juridic la nivel european, precum și a posibilelor evoluții viitoare. Aceste informații vor ajuta angajatorii să planifice în mod eficient detașările internaționale și să asigure conformarea cu prevederile legale aplicabile în țările în care își desfășoară activitatea angajații”, arată comunicatul.

Analiza include o reprezentare a cerințelor salariale minime în Europa, modul în care acestea s-au schimbat în ultimii ani, structura costurilor suportate de angajatori pentru a acorda salariul minim angajaților lor, precum și cotele efective de impozitare aplicabile salariului minim pentru fiecare țară.

Potrivit KPMG, „în mod surprinzător, țările care au un nivel scăzut al salariului minim (inclusiv România) au cote efective de impozitare mari (peste 40%) pe când țările cu un nivel ridicat al salariului minim (ca Luxemburg, Irlanda sau Marea Britanie) au cote efective de impozitare sub 30%. La calculul cotelor efective de impozitare se iau în considerare cotele de impozit, dar și cotele de contribuții, raportate la valoarea salariului brut”.

„Companiile care doresc să trimită lucrători într-un alt stat membru trebuie să ia în considerare o serie de aspecte. În mod evident, ele trebuie să respecte cerințele privind salariul minim din țara în care lucrează angajatul, dar acest lucru se poate dovedi destul de complicat. În primul rând, nu toate statele membre au un salariu minim la nivel național. În timp ce unele state membre au un salariu minim unic aplicabil tuturor, altele au salarii minime diferite în funcție de sectorului economic de activitate, vârstă sau alți factori. În al doilea rând, ce elemente pot fi considerate ca făcând parte din salariul minim? Fiecare stat membru are propriile reguli și acestea trebuie analizate cu atenție înainte de începerea detașării”, precizează Mădălina Racovițan, partner și coordonator al departamentului People Services în cadrul KPMG în România.

KPMG este o rețea internațională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanță fiscală și Consultanță în afaceri în 154 de țări, având peste 200.000 de profesioniști în toată lumea. Firmele membre independente din rețeaua KPMG sunt afiliate la KPMG International Cooperative („KPMG International”), o entitate elvețiană. Fiecare firmă membră a rețelei KPMG reprezintă o entitate distinctă și separată din punct de vedere juridic. În România și Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Timișoara și Chișinău.