Dosare Alina Bica instanța supremă decizii definitive Costa Rica Panama

Nicole Tender, soția omului de afaceri Ovidiu Tender, a spus, după ce a fost audiată în dosarul Alinei Bica, că fosta șefă a DIICOT a plecat din Costa Rica și că s-a mutat în Panama.

La ultimul termen de judecată, procurorul DNA a cerut condamnarea Alinei Bica și pentru infracțiunile pentru care a fost achitată de prima instanță, iar pedeapsa să fie majorată, dar și condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

Omul de afaceri Ovidiu Tender a declarat, fiind audiat în calitate de martor în dosarul în care Alina Bica este acuzată de favorizarea făptuitorului, alături de Adriean Videanu, faptul că i-a făcut mai multe cadouri, între care și un ceas Rolex, pentru că s-a oferit să-l ajute în dosarul și fosta șefă DIICOT i-a spus că este convinsă că va ajunge, prin Iohannis, procuror general.

EXTERNE Schimbare de direcție după diferendul cu SUA. Spania încearcă să consolideze legăturile cu China

16:43

EDUCAȚIE Elevii intră în faza finală a anului școlar 2025-2026. Începe modulul evaluărilor finale și examenelor naționale

16:42

În primă instanță, Alina Bica a primit patru ani de închisoare cu executare pentru favorizarea făptuitorului, în vreme ce Adriean Videanu a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu. Adriean Videanu și-a pasat acțiunile asupra cărora procurorii DIICOT instituiseră sechestru soției și copilului, ulterior acestea fiind scoase de sub sechestru de către Alina Bica, aratau procurorii DNA.

Faptul transformării acțiunilor nominative în acțiuni la purtător a fost cunoscut la data de 24 septembrie 2013 când s-a aplicat sechestru asigurator, mai arată procurorii. Transformarea acțiunilor nominative în acțiuni la purtător nu a modificat deținătorul, ci numai natura lor, mai explică aceștia. Procurorii susțin că, prin înstrăinarea acțiunilor, deși se aflau indisponibilizate ca urmare a măsurii sechestrului, „inculpatul Videanu Adriean s-a situat deja în sfera infracțională”. În 25 februarie 2014, Alina Bica, printr-o ordonanță dată ca procuror-șef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competență, a ridicat sechestrul asigurator dispus asupra acțiunilor lui Videanu.

În dosarul privindu-l pe Horia Simu, procurorul DNA a cerut pedeapsă cu închisoare orientată spre maximum pentru toți inculpații din această cauză.„Solicităm executarea pedepselor în penitenciar a tuturor celor trei inculpați. Cerem majorare la Alina Bica, mai ales pentru că a fost deja condamnată în alt dosar”, a cerut reprezentantul Ministerului Public.

De asemenea, procurorul DNA a cerut ca pedepsele de la apel să fie mai mari decât cele pronunțate de instanța de fond.

În acest dosar, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au condamnat-o, pe 26 ianuarie 2017, pe Alina Bica, fostul procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), la trei ani și șase luni cu executare pentru favorizarea făptuitorului, încadrarea juridică fiind schimbată din luare de mită și participație improprie sub forma determinării cu intenție la săvârșirea fără vinovăție a infracțiunii de abuz în serviciu în favorizarea făptuitorului. În același dosar, fostul șef al Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Șerban Pop, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență. Și în cazul acestuia, încadrarea juridică a fost schimbată din complicitate la infracțiunea de dare de mită în trafic de influență. Totodată, afaceristul Horia Simu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru cumpărare de influență. Și în cazul acestuia, judecătorii instanței supreme au schimbat încadrarea juridică din dare de mită în cumpărare de influență.

Potrivit rechizitoriului DNA, în 2014, Șerban Pop ar fi primit de la Horia Simu aproximativ 230.000 de euro, cash și sub forma a două contracte de consultanță judiciară, pentru a interveni la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), în scopul soluționării favorabile a unui dosar penal al omului de afaceri.