SALA UNIRII se redeschide pentru o ședință OMAGIALĂ a Guvernului: SIMBOL și TEMPLU al României Mari

Clădirea în care la 1 decembrie 1918 delegații românilor transilvăneni au votat Unirea Transilvaniei cu România a intrat, în primăvară, în proces de reabilitare, termenul de execuție fiind de doi ani, însă autoritățile cred că lucrările vor fi terminate mai repede, respectiv în 2019.

Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Național al Unirii, de care aparține Sala Unirii din Alba Iulia, a declarat că după ce va fi finalizată, clădirea va arăta aproximativ ca în 1922. În acel an, în Catedrala din Alba Iulia, au fost încoronați Regii Maria și Ferdinand, iar după ce regele a semnat Actul de Încoronare, invitații s-au îndreptat spre Sala Unirii.

„Sala Unirii a suferit o serie de restaurări deoarece se afla într-o stare destul de precară, existau infiltrații de apă pluvială, acoperișul prezenta găuri, pictura interioară era destul de afectată. Lucrările au început anul acesta, termenul de execuție este de doi ani, momentan s-a reabilitat fațada, acoperișul, subsolul și Sala Mare a Unirii. Noi am urmărit prin această restaurare să-i redăm oarecum aspectul din 1922, în sensul că am repoziționat pe fațadă stemele mici ale României Mari, din perioada interbelică, iar pictura francezului Pierre Belle a fost restaurată la Muzeul National Brukenthal. Practic, cine intră înăuntru o să vadă altă față a Sălii Unirii și am încercat să-i recreăm atmosfera din 1922”, a spus Rustoiu.

DOCUMENT USR-iștii, în frunte cu fostul lider, Cătălin Drulă, au depus plângere în Parlament împotriva numirii noii conduceri a TVR și a Radiodifuziunii Române. Au sesizat și CCR-ul

00:47

CONTROVERSĂ Revoltă în PNL. Un nume greu îl sfidează pe Bolojan și anunță că nu votează Guvernul Luca Niculescu: „Cum aș putea?”. Nu e singurul care ar putea sa NU voteze Guvernul Niculescu

23:58

În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, în Sala Unirii din Alba Iulia, pe atunci cazinou militar, 1.228 de delegați din Transilvania au hotărât Unirea cu România. Din acea zi, oamenii îi spun „Sala Unirii”, iar câțiva ani mai târziu a primit acest nume oficial.

Clădirea a fost realizată între anii 1898 și 1900, iar după 1 Decembrie 1918 a suferit modificări. După 1948 Sala Unirii a fost distrusă, pictura a fost tăiată, scoasă de pe arcade, plăcile cu proclamațiile au fost sparte, iar până în 1967 – 1968 clădirea a fost într-o uitare. La 50 de ani de la Marea Unire a fost reabilitată, beneficiind de o altă pictură, dar nu cea originară, care a fost refăcută abia acum. De asemenea, din 1992, până înainte să fie închisă pentru restaurare, pictura fusese din nou înlocuită.

„De anul viitor, vom avea în Sala Unirii doar ce a însemnat perioada premergătoare Marii Uniri, evenimentul de la 1 Decembrie 1918, Încoronarea, care din punctul nostru de vedere este ultimul act simbolic al Unirii Transilvaniei cu România, și apoi Serbările Unirii pentru că am avut câteva evenimente foarte importante când s-au sărbătorit 10 ani de la Marea Unire și câteva sute de mii de oameni au fost prezenți la Alba Iulia”, a mai spus Rustoiu.

Sala Unirii va fi deschisă pentru a fi vizitată doar de 1 Decembrie deoarece, fiind în proces de reabilitare, „orice zi contează”, a explicat Rustoiu. În 29 noiembrie aici va avea loc o ședință omagială a Guvernului.

În ultimii ani, sala a intrat într-o degradare continuă, iar urmele sunt vizibile atât în exteriorul acesteia, cât și în interior, unde apa de ploaie care pătrunde prin acoperiș a început să afecteze pictura murală.

Sala Unirii deține mai multe obiecte de patrimoniu național, unul dintre acestea fiind biroul avocatului Aurel Lazăr, pe care s-a redactat Declarația de autodeterminare, scrisă la Oradea în 12 octombrie 1918: „Pe temeiul dreptului firesc – ca fiecare națiune poate dispune, hotărî singură și liberă de soarta ei – națiunea română din Ungaria și Ardeal dorește acum să facă uz de acest drept și reclamă în consecință, și pentru ea dreptul ca, liberă de orice înrăurire străină, să hotărască singură așezarea ei printre națiunile lumii…”.

De asemenea, pe peretele de la intrare, în plăci de marmură, sunt gravate Rezoluția Marii Adunări Naționale, Legea pentru Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Sătmarului și Maramureșului cu România și Proclamația Regelui Ferdinand I către Țară din 15/28 august 1916.

Tot în acest imobil sunt expuse „Documentele Unirii”, cele șase volume ce conțin credenționalele și telegramele originale de susținere a Unirii, strânse de Asociațiunea ASTRA.

O altă piesă importantă este aparatul de fotografiat al lui Samoilă Mârza, cu care au fost realizate singurele imagini de la 1 Decembrie 1918. Ele au rămas și astăzi în patrimoniul Muzeului Național al Unirii. De altfel, potrivit istoricilor, la Marea Adunare Națională au fost prezenți circa 100.000 de români și un singur fotograf.

În Sala Unirii se mai află ziarele vremii, steaguri originale cu care delegațiile participante la Unire au venit și planul de apărare al orașului Alba Iulia, realizat de către Garda Națională condusă de căpitanul Florian Medrea.

Imobilul Sălii Unirii se află în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, fiind, până să se închidă, cel mai vizitat obiectiv din județul Alba. Intrarea fusese gratuită.

În dimineața zilei de 1 Decembrie 1918, în sala mare a cazinoului militar s-au adunat cei 1.228 de delegați aleși din toate categoriile sociale, care au venit de pe întreg cuprinsul pământului transilvan pentru a vota Unirea Transilvaniei cu România.

În cadrul Marii Adunări Naționale s-a prezentat Rezoluția de Unire care cuprindea un amplu și avansat program de reforme democratice ce urmau să stea la temelia noului stat. Rezoluția adoptată de Marea Adunare Națională, primită cu entuziasm de mulțimea masată pe întinsul platou din spatele cetății, a pecetluit Unirea Transilvaniei cu România și a conturat, totodată, sensul dezvoltării democratice a societății românești.

Rezoluția Marii Adunări Naționale a fost citită delegaților de către Vasile Goldiș, iar apoi a fost votată.

Pe 27 iulie 1990, Parlamentul a decis ca 1 Decembrie să devină Ziua Națională a României.