Cursul valutar LEU-EURO a atins, joi, un nou MINIM ISTORIC

Analiștii nu se arată îngrijorați de evoluția cursului valutar leu-euro, în condițiile în care leu s-a depreciat în ultimele două zile, atingând minimele istorice.

„În ultimele zile, leul s-a depreciat mai puțin față de euro decât dolarul american de euro, iar în acest moment devalorizarea RON nu este ieșită din comun”, a spus Ovidiu Dumitrescu, directorul general adjunct al Tradeville, pentru Mediafax.

Cursul valutar leu-euro a atins, joi, un nou minim istoric: 4,6764 lei, o creștere de 0,09% față de miercuri, arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). Cursul de schimb pentru euro a ajuns la cel mai redus nivel istoric miercuri, 4,6722 lei, o creștere de 0,11% față de ziua precedentă și când a depășit pentru prima dată nivelul de 4,67 lei.

MILITAR Vladimir Putin ordonă o nouă mobilizare a rezerviștilor. Cu cât se mărește armata Rusiei

23:36

MILITAR Rusia pompează masiv în bugetul militar pentru 2027. Moscova și-a propus să majoreze cheltuielile cu 27%

23:18

„Fundamental, nu s-a schimbat nimic din perspectiva deficitelor gemene. Dimpotrivă, deficitul de cont curent a depășit așteptările pentru anul 2018. Nu sunt argumente pentru reversarea tendinței de lărgire a deficitului comercial, având în vedere că o consolidare fiscală pare puțin probabilă în viitorul apropiat. În ultimii doi ani, presiunile de depreciere cauzate de poziția exernă au fost acomodate de către banca centrală prin majorări ale ratelor de dobândă și/sau intervenții pe piața valutară, într-un dozaj relativ echilibrat, având în vedere constrângerile ce țin de atingerea obiectivului de inflație raportat la costurile asociate de competitivitate. Interferența politicii fiscale în mecanismul de transmisie a politicii monetare limitează flexibilitatea băncii centrale în efortul de a asigura compromisul optim între nivelul ratelor de dobânda și cursul de schimb”, a explicat, pentru Mediafax, Ciprian Dascălu, economistul șef al ING Bank.

Rata anuală a inflației a crescut accelerat între ianuarie 2017 și mijlocul acestui an – de la 0,1% în ianuarie 2017 a ajuns la 5,4% în mai și iunie 2018, dar ulterior a scăzut. Rata inflației din noiembrie, cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), a fost de 3,43%.

Rolul principal al BNR îl reprezintă stabilitatea prețurilor, iar ținta de inflație a instituției de la finele fiecărui an este de 2,5%, plus/minus 1%.

Pe fondul creșterii inflației, BNR a majorat anul trecut de trei ori rata dobânzii de politică monetară: de la 1,75%, cât era din mai 2015, la 2% de la 9 ianuarie, la 2,25% de la 8 februarie, la 2,5% de la 8 mai. Marți, BNR a menținut, în a cincea ședință consecutivă, dobânda monetară la acest nivel.

„Am avut, în ultima perioadă a anului trecut, o anumită stabilitate a cursului, cu variații de 1%, maximum, între 4,62 și 4,67. Această stabilitate a fost ca urmare a unor indicatori fundamentali îmbunătățiți, cum ar fi rata inflației (n.red. – de 3,43%, în noiembrie, în scădere de la 4,3% în octombrie). De asemenea, am avut o anumită stabilitate, în privința variației dobânzilor pe piețele interbancare, vorbim de ROBOR, inclusiv de o marjă pozitivă, comparativ cu alte zone. De la 1 ianuarie, am avut noi măsuri care au intrat în vigoare, care schimbă datele pe cele două piețe, atât piața valutară, cât și cea interbancară, cu ROBOR, pentru că cele două piețe sunt strâns corelate. Vedem variații pe ambele piețe acum – se caută noi niveluri de echilibre, în funcție de cererea și oferta existente în piață, în noul context dat. În aceste condiții de maximă incertitudine, rolul Băncii Naționale este de a încerca să atenueze eventualele mișcări excesive care pot apărea pe cele două piețe. Aceasta este funcția Băncii Naționale”, a explicat, joi, pentru Mediafax, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Indicii ROBOR se află pe o tendință de scădere de la finele anului trecut, cel la 3 luni fiind stabilit joi la 2,88%, cel mai redus nivel din ultimele șapte luni.

La finele anului trecut, prin OUG nr. 114/2018, Executivul a introdus mai multe modificări legislative și fiscale, inclusiv taxa pe activele financiare ale băncilor, care este, de la începutul acestui an, de 0,1-0,5% pentru media trimestrială a ROBOR la 3 luni și la 6 luni de 2-4%.