Viziunea zero a partidelor românești cu privire la Europa pentru următorii 5 ani – nepăsare, lipsă de experiență sau doar o temă de nediscutat?

Era parcă de așteptat: o nouă rundă de alegeri europarlamentare – cu tematică specifică europeană, va sucomba în fața interesului politic național, chiar dacă anumite teme politice interne precum mersului justiției sau statul de drept se regăsesc și în platformele europene, numai că la un alt nivel – european și nu doar statal. Perspectiva, dezamăgitoare la nivel personal, a fost lămurită, pe scurt, în două intervenții rapide: (1) discursul Președintelui Iohannis de anunțare a organizării referendumului despre justiției/ anticorupție, un discurs primit cu bucurie de tabăra din opoziția parlamentară datorită sprijinului direct și deschis ce se va concretiza într-o creștere semnificative a participării la vot:

„Este cert. Voi convoca un referendum pentru data de 26 mai, fiindcă așa nu se mai poate. PSD continuă asaltul la adresa justiției, declanșat încă de când a preluat guvernarea.”

REACȚIE Fost ministru al Educației: Rezultatele obținute de România la PISA 2025 „ar trebui să șocheze autoritățile”

13:57

FLASH NEWS Ciprian Ciucu trimite Corpul de Control la Termoenergetica. Primarul Capitalei spune că „rețeaua pocneşte” și ar fi „operată prost”

13:46

și (2) refuzul președintelui PSD de a dezbate acest subiect în paralel cu viitoarea campanie electorală invocând importanța nu a dezbaterii europene și a candidaților pentru fotoliul de europarlamentar ci, doar a agendei locale guvernamentale:

”PSD nu își face o strategie pentru acest referendum. PSD are două obiective clare, să guverneze această țară pentru a lua măsuri ca să crească nivelul de trai, al doilea obiectiv, o campanie foarte bine organizată.”

Dacă s-ar pune întrebarea – cine pierde?, răspunsul ar fi unul singur – cetățeanul român (a se citi – european)!  

Așa că vor urma două luni de bătălii politice, în care ambele tabere își vor folosi armele din dotare: argumente sau semi-argumente pro/contra legilor justiției, pro/contra ordonanței 114, pro/contra aurului de la BNR și cine știe ce vor mai apărea, având întâietate în discursurile publice ale politicienilor și în agenda mass mediei majoritar capturate. Un du-te-vino pe axa Palatul Cotroceni – Palatul Victoria – Parlament și înapoi. 

Ca estimare personală, un procent de 40% din agenda subiectelor în perioada campanie electorale va fi legată de referendum, 40% despre problematica /gafele guvernamentale și maxim 20% – asupra unor subiecte de interes european.

Maxim 20%, deoarece nici până în acest moment partidele politice de la noi – cele care propun candidați pentru poziția de europarlamentari, nu au nici măcar publicate, nu mai vorbim de cunoscute, platformele electorale. Chiar dacă, nu cu mult timp în urmă, Liviu Dragnea a participat la Madrid la Congresul socialiștilor europeni, Ludovic Orban a organizat la București summit-ul Partidului Popular European sau Dacian Cioloș discuta cu Emanuel Macron despre înființarea unei mișcări europene favorabile proiectului european.

Nici măcar faptul că România deține Președinția la Consiliul Uniunii Europene nu a stârnit, decât ocazional, o emoție la nivel național, în discursul politic general.

Ce își doresc românii.

Chiar dacă cifrele sondajelor privind percepția românilor asupra apartenenței la Uniunea Europeană sunt mulțumitoare – peste 50% dintre români au încredere în Uniunea Europeană, comparativ cu media UE de 42% și peste 51% dintre români consideră că vocea lor contează în UE, comparativ cu media europeană de 49%, participarea la alegeri nu va fi, conform datelor actuale, una extraordinară – datele INSCOP oferind un procent scăzut de circa 26% dintre români ce sigur ar merge la vot (21 martie 2019)*.

Întrebați care ar fi principalii factori ce i-ar determina să participe, românii au declarat în noiembrie 2018 că o mai bună informare privind UE și impactul Uniunii asupra vieții lor (42%, media UE 43%) și liste electorale cu mai mulți tineri printre candidați (42%, față de media UE de 31%).

Dacă legat de listele electorale nu mai pot exista discuții sau modificări, acestea fiind deja înregistrate la Biroul Electoral Central, o mai bună informare ar fi de dorit a veni în sprijinul celor ce doresc ca subiectele europene să fie cunoscute și dezbătute, indiferent de poziția pro sau contra.

Poate partidele care susțin referendumul (dar și cele aflate în opoziție cu subiectul) și cele ce se declară proeuropene, nu vor uita de sutele de mii de români care, la protestele civice din ultimii doi ani (inclusiv mitingul diasporei), au arătat atașamentul societății față de valorile Uniunii Europene prin afișarea de pancarte sau bannere cu steagul Uniunii. Atașament ce și-ar pierde din valoare în fața capitalelor europene în urma unei participării scăzute la următoarele alegerile.

Așadar, să vorbim de corupție, independența justiției, stat de drept dar să nu uităm că drumul României în viitorul apropiat este alături de o Uniune Europeană puternică și că conflictele naționale de la noi vor fi, în mare măsură, soluționate la alegerile prezidențiale, locale și parlamentare de la sfârșitul lui 2019 și 2020. 

* conform INSCOP: Intenția românilor de a se prezenta la urne la alegerile europarlamentare a fost măsurată pe o scală de la 1 la 10, în care nota 1 înseamnă „sigur nu voi vota”, iar nota 10 înseamnă „sigur voi vota”. 11,8% dintre respondenți au ales varianta 1, 3,3% varianta 2, 3,2% varianta 3, 3,9% varianta 4. Varianta 5 a fost aleasă de 7,7% dintre respondenți, în timp ce pentru varianta 6 au optat 4,8% dintre români, pentru varianta 7 au optat 7,3%, iar pentru varianta 8 au optat 11%. 11,8% dintre respondenți au ales varianta 9, în timp ce doar 26,9% au declarat că vor merge sigur să voteze. 8,3% reprezintă non-răspunsuri.