Asociația 15 Noiembrie 1987 cere Societății Timișoara RETRAGEREA premiului acordat lui Augustin Lazăr/ „Noi ne SOLIDARIZĂM cu Iulius Filip”

„Statutul dumneavoastră, al ‘Societății Timișoara’, prima asociație civică născută pe baricadele Revoluției anticomuniste în primul oraș-martir al României are ca scop „promovarea democrației, apărarea drepturilor omului, informarea corectă și nepărtinitoare a opiniei publice interne și internaționale, exprimarea liberă a opiniilor, stimularea gîndirii libere și critice în întreaga viață politică, economică, socială și culturală din România”, principii care caracterizează majoritatea organizațiilor societății civile din România. Ceea ce particularizează însă de la bun început demersurile Societății Timișoara sînt obiectivele dumneavoastră, și anume ‘promovarea principiilor cuprinse în Proclamația de la Timișoara din 11 martie 1990’, cu precădere a ‘Punctului 8’ al Proclamației, cu care ‘Societatea Timișoara’ se confundă practic, arătînd că ‘rămîne fidelă principiilor acestuia’, cu o intransigență care v-a caracterizat întreaga activitate de pînă acum”, se arată în scrisoarea deschisă adresată membrilor Societății Timișoara, semnată de președintele „Asociației 15 Noiembrie 1987″, Marius Boeriu, vicepreședintele Dănuț Iacob și de Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului „Memorialul Durerii.

Reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 arată că membrii „Societății Timișoara” s-au manifestat, de-a lungul istoriei, drept apărători constanți ai pozițiilor anticomuniste, promotori ai reformei morale a societății românești.

CONTROVERSĂ Lia Bugnar izbucnește la adresa foștilor susținători ai lui Nicușor Dan: „Tot bagajul de jigniri de sezon, pe toate le-ați folosit voi care credeați că sunteți de partea corectă a lucrurilor / Grav e că în continuare vă considerați ăia care trebuie să decidă pentru toată lumea”

16:17

FLASH NEWS AUR propune modificarea Constituției pentru ca România să nu mai poată fi ținută luni întregi fără un Guvern cu puteri depline. Atac la Nicușor Dan

16:13

„Acesta este și temeiul solicitării noastre, de a vă cere să retrageți premiul ‘Speranța’, pe care l-ați acordat recent Procurorului General al României, domnul Augustin Lazăr. Am crezut și credem cu tărie, ca și dumneavoastră, că România ar fi avut o cu totul altă soartă, dacă în politica românească s-ar fi aplicat prevederile lustrației. Viața politică românească nu ar fi fost atît de contaminată de foștii activiști ai partidului comunist, care au construt o ‘democrație originală’, bazată pe păstrarea și promovarea în funcții a celor care au făcut parte din sistemul de represiune, de la securiști și magistrații obedienți poliției politice, la informatorii și ‘tehnocrații’ regimului comunist. Din păcate, toate demersurile dumneavoastră, de susținere a Legii lustrației au fost sortite eșecului, tocmai pentru că magistrații Curții Constituționale au desființat-o imediat după adoptarea ei, în 2010. Ar fi fost, foarte probabil, unii dintre ei lustrabili. Ceea ce a demostrat încă o dată capacitatea de supraviețuire și adaptare a fostelor structuri comuniste și a moștenitorilor lor”, potrivit sursei citate.

Asociația 15 Noiembrie 1987 transmite că a aflat cu stupefacție, la o zi după acordarea premiului „Speranța” procurorului general Augustin Lazăr, că și acesta este un magistrat din aceeași categorie a lustrabililor, „un procuror de tip comunist, implicat în acțiuni represive”.

„A respins de două ori cererile de eiberare condiționată a disidentului român Iulius Filip. Domnul Filip fusese condamnat pentru transmiterea unui mesaj către congresul de înființare a ‘Solidarității’ poloneze, care a făcut atunci, în 1981, ocolul lumii și a arătat că în România demnitatea nu a murit. Pentru curajul său de a fi salutat înființarea ‘Solidarității’ a fost decorat, după căderea comunismului, personal de președintele Poloniei, Lech Walensa. Aflat însă în anii ”80 în penitenciarul Aiud, condamnat pentru actul său de curaj, lui Iulius Filip i-a fost refuzată atît în 1985, cît și în 1986 eliberarea condiționată chiar de către procurorul Augustin Lazăr, pe atunci un executat al ordinelor Securității, care îl consindera pe dizidentul roman drept un ‘anticomunist nereeducabil'”, se mai arată în scrisoare.

Reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 cataloghează acțiunea de atunci a actualului procuror general Augustin Lazăr ca fiind neîndoielnic, în mod direct și nemijlocit una de poliție politică, incompatibilă cu principiile „Societății Timișoara”.

„Înțelegem că i-ați acordat Premiul ‘Speranța’ lui Augustin Lazăr fără a cunoaște trecutul său întunecat (așa cum a făcut cu Iulius Filip, poate că a procedat și cu alți dizidenți anticomuniști, încarcerați pe atunci la Aiud). Acesta este și temeiul solicitării noastre, care nu privește doar retragerea unei distincții acordate unei persoane, ci respectarea propriilor dumneavoastră principii, care vă definesc activitatea și vă caracterizează propria istorie instituțională. De aceea, în numele crezului nostru comun în valorile democrației și ale bunului simț, sperăm că vă veți respecta principiile, dovedind că ‘Punctul 8’ de la Timișoara nu a murit, ca spirit al unei reformei morale a societății românești. Sînteți primii datori să îndepliniți aceste norme de moralitate. Sperăm că, respectîndu-vă Statutul, care își are rădăcinile în ‘Proclamația de la Timișoara’, veți retrage neîntîrziat premiul ‘Speranța’, care nu poate onora un fost procuror care s-a dovedit unealtă obedientă a Securității”, potrivit sursei citate.

În finalul scrisorii, reprezentanții Asociației 15 Noiembrie 1987 le cer membrilor „Societății Timișoara” să reflecteze la personalitățile ilustre cărora le-au fost acordate premiul „Speranța” de-a lungul anilor.

„Ne gîndim la Majestatea Sa Regele Mihai, la Seniorul Corneliu Coposu, la Monica Lovinescu. Credeți că ar fi acceptat să le fie alăturat numele lor, cu cel al unui procuror comunist?”, se arată în finalul textului.

Scrisoarea este semnată de către președintele „Asociației 15 Noiembrie 1987″, Marius Boeriu, vicepreședintele Dănuț Iacob, dar și de către Lucia Hossu Longin, realizator TV, autoarea serialului „Memorialul Durerii”, în care apare și disidentul Iulius Filip.

„Noi ne solidarizăm cu Iulius Filip”

Președintele „Asociației 15 Noiembrie 1987″, Marius Boeriu, a declarat, sâmbătă, corespondentului MEDIAFAX, că membrii acesteia îl cunosc personal pe disidentul anticomunist Iulius Filip și tocmai de aceea au redactat o scrisoare deschisă adresată Societății Timișoara, pentru a-și arăta solidaritatea.

„Noi, cei de la Asociația 15 Noiembrie 1987, îl cunoaștem personal pe Iulius Fillip și având în vedere relația foarte bună din cursul anilor, a fost deținut politic, este amicul Asociației 15 Noiembrie 1987, noi suntem solidari cu dânsul. Dacă dânsul a pățit ceea ce a pățit, noi ne solidarizăm cu Iulius Filip. Societatea Timișoara se remarcă cu celebrul ‘Punct 8 de la Timișoara’, iar ei au acordat premii unor personalități importante ale societății civile, printre care trebuie să-l reamintim pe Regele Mihai. Nu cred că este îndreptățit Augustin Lazăr să stea alături de Regele Mihai, plus că a făcut parte din vechiul sistem”, a afirmat Marius Boeriu.

De asemenea, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987 a declarat că procurorul general Augustin Lazăr „nu avea cum să nu-l cunoască” pe Iulius Filip, în condițiile în care persoanele care se revoltau împotriva regimului comunist puteau fi numărate pe degetele de la o mână.

„Domnul Augustin Lazăr declară că nu-l cunoaște pe domnul Iulius Filip. Credeți-mă că nu avea cum, mai ales în funcția dânsului, nu avea cum să nu-l cunoască, să nu uităm că totuși Iulius Filip a primit medalie de la președintele polonez, nu avea cum să nu-l cunoască. În perioada când era arestat, deținuții politici se puteau număra pe degete, deci nu erau pușcăriași de drept comun. Cei care se revoltau împotriva comunisului, credeți-mă că nu au fost așa mulți. Deci, în perioada aceea era Iulius Filip, era Radu Filipescu, deci chiar pe o mână puteam să-i numărăm pe cei care au fost. Acolo nu pot să comentez că are vreo vină Augustin Lazăr, că Securitatea stabilea, nu-i acord nicio vină, dar putea să spună adevărul: ‘da, știam cine este, dar dicta Securitatea’ și era foarte ușor, foarte simplu. Și noi am fost condamnați în 1987, ca urmare a evenimentelor de la Brașov, a fost un proces care nu avea nicio treabă cu procurorii sau judecătorii care au participat atunci la proces, pentru că procesul a fost comandat politic, ei doar au citit niște foi care le-au fost puse în față”, a detaliat Marius Boeriu.

Totodată, președintele Asociației 15 Noiembrie 1987 a adăugat că nu crede că Societatea Timișoara îi va retrage premiul „Speranța”, acordat lui Augustin Lazăr recent și astfel își va pierde din „credibilitate”.

„Nu cred că Societatea Timișoara îi va retrage acest premiu, deși ar trebui, sigur. Este o treabă destul de delicată la ora actuală. Augustin Lazăr a fost cine a fost, dar noi ca organizație susținem demersurile din justiție, și noi cerem libertatea justiției. Este delicată, foarte delicată problema. Acest scandal îi pică bine lui Tăriceanu și lui Dragnea, cred că dau din coadă, pe mine nu mă bucură. Eu sunt pentru justiție și pentru fără penali în sistemele de conducere ale țării. Cred că va fi afectată imaginea Societății Timișoara dacă nu retrage premiul, societatea civilă o să intre sub un semn de îndoială, credibilitatea Societății Timișoara și este păcat, pentru că mai aveam un reprezentant al societății civile, dar se pare că societatea civilă din România a cam murit”, a precizat Marius Boeriu