Bucureștiul devine eco: Instalație de incinerare a deșeurilor reziduale, cu valorificare energetică

În instalația de incinerare cu valorificare energetică se vor trata numai deșeurile reziduale, rămase după colectarea separată a deșeurilor recliclabile și a biodeșeurilor, potrivit proiectului votat în ședința CGMB de marți.

Deșeurile reziduale cunt cele care nu pot fi reciclate, precum resturi de alimente, scutece folosite, mucuri de țigară sau ambalaje foarte murdare.

„Capacitatea instalației de incinerare cu valorificare energetică a fost estimată scăzând din cantitatea totală de deșeuri municipale generate cantitatea de deșeuri reciclabile și biodeșeuri care trebuie colectate separat pentru atingerea țintei de reciclare. A fost luată în considerare valoarea cea mai ambițioasă a acestei ținte, și anume 65% în 2035″, se arată în proiect.

CONTROVERSĂ Cum a încercat Fănel Bogos să se justifice în fața procurorilor, în procesul în care e acuzat că a ucis cu cruzime un cal: „S-a izbit în mine ca un leu”. Martorii contrazic versiunea lui Bogos

21:37

APĂRARE Ministrul Apărării a discutat cu militarii români aflați în misiuni internaționale. Ce mesaj le-a transmis înainte de Ziua Armatei

21:10

Cantitățile minime anuale de deșeuri reziduale ce trebuie asigurate la instalația de incinerare cu valorificare energetică sunt:

Sectorul 1 – 28.130 tone, Sectorul 2 – 43.093 tone, Sectorul 3 – 48.092 tone, Sectorul 4 – 35.913 tone, Sectorul 5 – 33.885 tone, Sectorul 6 – 45.886 tone. În total, 235.000 de tone de deșeuri.
Instalația ar urma să fie operațională din 2023 și se va achiziționa din fonduri europene.

„În Municipiul București există o acoperire incompletă a colectării separate a deșeurilor. Astfel, rata de depozitare a deșeurilor municipale este destul de mare, fiind una dintre cele mai mari din UE, iar rata de reciclare destul de mică. Prin urmare, este necesară modernizarea infrastrcuturii existente și acoperirea colectării separate pentru a se îndeplini, pe de o parte, obiectivele stabilite în Directiva-cadru privind deșeurile, care impune pentru reutilizarea și reciclarea a cel pușin 50% a hârtiei, metalului, sticlei și plasticului din deșeurile menajere similar în 2020 și pregătirea pentru reutilizare, reciclare și alte forme de recuperare a cel puțin 70% din deșeurile din construcții și desființări”, se arată în raportul de specialitate al proiectului votat marți.

Dezbaterea pe acest proiect a fost tensionată, după ce, atât consilieri USR cât și PNL au afirmat că incineratorul va polua Bucureștiul și că acest tip de instalație nu se mai folosește în țările din Vestul Europei.

În context, Alexandru Gâdiuță a adus în discuție groapa de gunoi din nord-vestul Capitalei, despre care a spus că afectează mai multe zone din București și că mirosul de la groapa Iridex se simte în mai multe zone din Capitală.

În replică, Gabriela Firea i-a răspuns lui Gâdiuță că acesta are o nemulțumire „selectivă” față de gropile de gunoi din București și că „nu-i place de ochii patronului” (de la Iridex – n.r.).

Schimb de replici au fost și între Octavian Berceanu (USR) și Gabriela Firea, asta după ce edilul le-a reproșat consilierilor din opoziție faptul că nu susțin Masterplanul și a întrebat retoric dacă vor ca Bucureștiul să se transforme în Napoli (cu referire la criza gunoaielor de pe străzile orașului italian – n.r.).

„În mica Sicilie”, a răspuns Berceanu, moment în care Gabriela Firea i-a răspuns că din această „Mică Sicilie” fac parte și membri USR.