Mormântul unui cunoscut filosof francez a fost redeschis pentru a autentifica rămășițele

Anunțul a fost făcut de primăria orașului Bordeaux, luni.

„Pentru a elimina dubiile, o misiune arheologică este programată în perioada 18 – 22 noiembrie, la mormântul lui Michel de Montaigne, în subsolul Muzeului Aquitaine din Bordeaux”, potrivit comunicatului primăriei.

Cercetările sunt supervizate de un comitet științific pluridisciplinar, inclusiv un antropolog și un paleogenetician.

Filosoful a fost magistrat de rang înalt în Bordeaux, între 1581 și 1585. După moartea lui Montaigne, corpul său a fost depus într-o capelă din mănăstirea Feuillants. În 1802, în locul mânăstirii a fost înființat Liceul Regal, iar sicriul a rămas în capelă până în 1871. În urma unui incendiu care a distrus clădirea, rămășițele pământești ale filosofului au fost mutate mai întâi la cimitirul Chartreuse din Bordeaux, apoi, în 1886, se credea că au ajuns la Facultatea de Litere și Științe, într-un mormânt instalat în holul instituției, dar considerat un cenotaf. Mult timp, nimeni nu a verificat dacă osemintele lui Montaigne se află de fapt acolo.

La sfârșitul anului trecut, rămășițe umane au fost descoperite în subsolul Muzeului Aquitaine din Bordeaux, Franța, iar specialiștii au fost de părere că acestea sunt ale filosofului francez Michel de Montaigne.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Marius Tucă explică de ce depinde viitorul politic al Ancăi Alexandrescu: „Ține de relația ei cu George Simion”

23:26

SPORT Locul 9 pentru TRICOLORE la Mondialul de handbal feminin! Ce comparație se poate face cu edițiile precedente

23:25

În muzeu a fost identificată o construcție de mici dimensiuni care nu trezise interesul nimănui în ultimul secol, iar actualul director al instituțíei, Laurent Védrine, a hotărât să investigheze.

Prin două orificii din perete a fost introdusă o sondă video, care a arătat că în spatele zidăriei se găsea un sicriu de lemn ce conținea oseminte umane, iar pe o placă de aramă era inscripționat numele Michel de Montaigne.

Atunci s-a luat decizia ca descoperirea să fie urmată de o expertiză ADN, printr-o comparație a materialului genetic colectat din mormânt cu cel obținut de la urmașii filosofului.