NEAȘTEPTAT. Descoperirea care ar putea schimba istoria omenirii. Ce scrie pe niște plăcuțe vechi de 1.700 de ani – VIDEO

Încă din 2011 în Norvegia s-au făcut numeroase descoperiri arheologice deoarece gheața a început să se topească iar obiecte de sute de ani au început să iasă la suprafață. 

Peste 100 de artefacte descoperite

Ghețarii care s-au topit în Norvegia au scos la iveală artefacte vechi lăsate pe marginea unui drum în urmă cu mai bine de 1.000 de ani. Hainele, uneltele, echipamentele și oase de nimale au fost găsite de o echipă de specialiști într-o trecătoare din munți despre care nu se mai știa nimic din Lendbreen, în regiunea muntoasă a Norvegiei.

În cele peste 100 de artefacte de pe șantier se regăsesc potcoave, un bici de lemn, un baston de mers, un ac de lemn, o mătușă și un cuțit mic de fier.

De asemenea, echipa a găsit craniul înghețat al unui cal folosit pentru a transporta încărcături care nu se puteau realiza peste gheață.

Obiectele care erau prezervate în gheață au dezvăluit că acea trecătoare a fost folosită în epoca fierului, din jurul anului 300 d.Hr. până în secolul al XIV-lea.

Activitatea de trecere a atins vârful în jurul anului 1000 d.Hr. și a scăzut după Moartea Neagră în anii 1300, din cauza factorilor economici și climatici.

Cercetătorii spun că topirea ghețarilor montani din cauza schimbărilor climatice a scos la iveală obiectele istorice și preconizează că vor găsi multe altele.

Retragere ghețarilor montani determinată de climă a dat naștere unui nou domeniu științific numit arheologie glaciară.

Descoperirile rezultate sunt o imagine a modului în care se călătorea la mare altitudine în epoca romană a fierului și în epoca vikingă.

„O trecătoarea în munți acoperită de gheață este o descoperire de vis pentru noi, arheologii glaciari”, a declarat Lars Pilø, primul autor și co-director al Programului de Arheologie Glaciar.

Retragerea ghețarilor montani relevă obiecte care datează de sute de ani

„În astfel de trecători, călătorii din trecut au lăsat în urmă o mulțime de artefacte, înghețate în timp datorită gheții. Aceste artefacte incredibil de bine conservate din material organic au o valoare istorică deosebită. Declinul trecătorii din Lendbreen a fost probabil cauzat de o combinație de schimbări economice, schimbări climatice și pandemii medievale târzii, inclusiv Moartea Neagră. Când zona locală s-a recuperat, lucrurile s-au schimbat și trecătoare Lendbreen a fost uitată în trecut”, a mai explicat expertul.

Unele dintre obiecte provin din mijloacele de transport prin munte, cum ar fi potcoavele, resturile de sănii și un baston cu inscripție runică.

Alte elemente sunt rămășițele din viața de zi cu zi, cum ar fi un cuțit cu mâner din lemn, un fus din lemn – folosit pentru a ține lâna în timpul învârtirii mâinii – și un bici din lemn.

De asemenea. au fost găsite rămășițe de îmbrăcăminte, cum ar fi încălțăminte, o tunică din epoca fierului roman și o manșetă din epoca vikingă.

„Conservarea obiectelor pe care le descoperim în gheață este uimitoare. Este ca și cum s-au pierdut cu puțin timp în urmă, nu cu secole sau cu milenii în urmă”, a declarat Espen Finstad, co-autor și co-director al Programului de Arheologie Glaciară.

Datarea cu radiocarbon a fost folosită pe 60 dintre obiectele descoperirite în Lendbreen, astfel încât experții să poată identifica perioada în care trecerea dintre munți a fost folosită. Aceasta era probabil utilizată pentru traficul local către și dinspre fermele de vară, la cote înalte, cât și pentru călătorii și comerțul pe distanțe lungi.

„Este ca și cum s-au pierdut cu puțin timp în urmă, nu cu secole sau cu milenii”

Traseul a fost folosit mai ales la sfârșitul iernii sau la începutul verii, când terenul accidentat era acoperit de zăpadă.

„Datarea cu radiocarbon arată că traficul prin trecătoare a început în epoca romană a fierului în jurul anului 300 d.Hr. și a atins apogeul în epoca vikingă în jurul anului 1000 d.Hr. Începutul anului 300 d.Hr. a fost o perioadă în care activitatea așezărilor locale a sporit. Când utilizarea pasajului s-a intensificat în jurul anului 1000 d.Hr., în timpul epocii vikinge, a fost o perioadă de mobilitate sporită, centralizare politică, comerț și urbanizare în creștere în Europa de Nord.

În loc să fie considerate doar regiuni îndepărtate, munții ar fi putut oferi, de asemenea, acces vital la produse și artere importante pentru transportul unor astfel de produse, conectând regiunile montane la rețele comerciale mai mari. Siturile precum trecătoarea montană din Lendbreen au o poveste mai mare dincolo de descoperirile incredibile pe care le facem”, a mai explicat acesta.

Situl arheologic de la Lendbreen acoperă acum aproximativ 250.000 de metri pătrați, care este dimensiunea a 35 de terenuri de fotbal.

Siturile de gheață arheologică din munții înalți diferă, de asemenea, de cele din zonele joase, întrucât artefactele sunt mai susceptibile să fie deplasate de apa topită, mișcarea gheții și vânt.

Specialiștii încă analizează situl arheologic încă din 2011, când gheața a început să se retragă.

„Topirea finală a dezvăluit multe descoperiri remarcabile, cum ar fi un câine cu zgardă și lesă, încălțăminte specială pentru cai pentru a putea merge pe gheață și o cutie de lemn cu capac”, a mai precizat specialistul.

Lucrările de teren au fost întreprinse pe site în perioada 2011 – 2015 și din nou în 2018 și 2019, noi lucruri fiind descoperite de fiecare dată.