POLITICĂ. Blocul Național Sindical, atac frontal la Guvernul Orban! Salariul minim, mărul discordiei

Blocul Național Sindical este la cuțite cu Executivul. BNS acuză Guvernul Orban de lipsă de interes în respectarea recomandării Uniunii Europene privind introducerea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim pe piața muncii.

Într-un comunicat de presă, liderii BNS spun că „adoptarea unui mecanism clar şi transparent pentru creşterea salariului minim, împreună cu un sistem solid de negocieri colective, sunt esenţiale pentru reducerea sărăciei lucrătorilor”.

Recomandările UE, ignorate la București

Sindicaliștii amintesc faptul că, pe 20 mai, Comisia Europeană a recomandat Consiliului Uniunii Europene aprobarea setului de recomandări de ţară pentru România, una din problemele sesizate fiind lipsa unui mecanism obiectiv permanent de stabilire a salariului minim.

SPORT Ce mesaj a postat pilotul Adrian Rus „Sinner” cu câteva săptămâni înainte să moară: „Mă gândesc la faptul că trebuie să mă retrag…”

12:23

FLASH NEWS Taifunul Bavi paralizează China și Taiwan. 3.000 zboruri, anulate sau întârziate. Milioane de oameni, evacuați

12:23

„Mecanismul ce se doreşte a fi instituit prin acest proiect de lege se înscrie în linia dezbaterilor purtate în acest moment la nivel european. Documentul dat publicităţii de Comisia Europeană în stagiul II de consultare cu privire la stabilirea unui salariu minim la nivel European indică două posibile mecanisme pentru stabilirea salariului minim – raportul între salariul minim brut şi câştigul salarial mediu sau median brut sau raportul între salariul minim net şi câştigul salarial mediu sau median net. Cu toate acestea, am constatat lipsă de interes din partea Guvernului într-o abordare responsabilă a acestei teme, aşa cum rezultă de altfel şi din punctul de vedere exprimat de Guvern în respingerea acestui proiect de lege”, notează BNS.

Ce acuză BNS

Blocul Naţional Sindical consideră că salariul minim a reprezentat unicul răspuns al Guvernului pentru contracararea încercării angajatorilor de a păstra salariile angajaţilor la un nivel redus: „Salariul minim a funcţionat în ultimii ani în România ca principal instrument de politică salarială. Acesta a fost unicul răspuns al Guvernului pentru a compensa distrugerea negocierilor colective, astfel încât să contracareze parţial încercarea angajatorilor de a ţine costul cu forţa de muncă foarte jos”.

Argumentele Guvernului Orban pentru respingerea proiectului privind introducerea unui mecanism obiectiv de stabilire a salariului minim sunt superficiale sau doar pe jumătate adevărate, cred sindicaliștii.

Iată ce exemplu dă BNS: „Guvernul menţionează faptul că nota de fundamentare nu conţine o evaluare de impact, iar deficitul bugetar antrenat de aplicarea unui astfel de mecanism nu poate fi susţinut de Guvern, având în vedere constrângerile impuse de calitatea de membru al UE. Se scapă din vedere faptul că zilele trecute chiar Guvernul României a emis un proiect de act normativ, nefiind singurul caz de acest fel, fără nici un fel de evaluare a impactului financiar, deşi prin actul normativ respectiv se acordau subvenţii angajatorilor sub forma indemnizaţiilor pentru muncă redusă.

În acest caz nu a existat interes pentru evaluarea impactului şi nici deficitul nu a fost un considerent suficient de important pentru a stopa Guvernul în luarea acestei decizii. Regula constituţională conform căreia «Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare» este una aplicată discreţionar de Guvern, dar şi de Parlament”.

„România are, într-adevăr, cea mai mare pondere a lucrătorilor plătiţi cu salariul minim, ceea ce este însă şi mai grav este faptul că această situaţia este identică atât în cazul contractelor cu timp parţial, respectiv a celor cu timp complet, cât şi în cazul contractelor de muncă pe durata nedeterminată sau determinată. O astfel de situaţie se găseşte în foarte puţine state membre UE”, mai punctează BNS în comunicatul de presă.