Biroul Electoral Central a admis primele candidaturi pentru alegerile parlamentare. Cine se află pe liste

Biroul Electoral Central pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților din anul 2020 a admis, sâmbătă, primele 17 candidaturi, candidaturi propuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale.

În şedinţa de sâmbătă, 3 octombrie 2020, Biroul Electoral Central a adoptat primele decizii de adoptare a candidaturilor pentru alegerile parlamentare din 6 decembrie. Deciziile vizează listele depuse de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, conform legii.

Guvernul a decis ca data alegerilor parlamentare să fie în 6 decembrie, ulterior Legislativul a decis ca românii din diaspora să voteze timp de două zile, și în 5 decembrie.

FLASH NEWS UEFA pregătește o plângere penală împotriva șefului FIFA, Gianni Infantino. Planul controversat de finanțare a Cupei Mondiale, în centrul anchetei

22:56

NEWS ALERT Nicușor Dan desființează articolul Recorder și spune că Lucian Pahonțu nu a reprimat manifestanții la Revoluție: „Am văzut un articol de presă care are un titlu nejustificat de conținut”

22:50

Pe de altă parte, Guvernul a atacat la Curtea Constituțională, împreună cu președintele Klaus Iohannis, legea adoptată de Legislativ, care prevede că Parlamentul este cel care stabilește data alegerilor, prin lege ordinară. Ulterior, CCR a decis că actul normativ este constituțional .

Vineri, deputatul independent Adrian Dohotaru a depus în Parlament un proiect privind amânarea scrutinului legislativ până în primăvara anului viitor, respectiv pe data de 14 martie 2021. Referitor la acest proiect, premierul spunea vineri că actualul Parlamentul nu mai este reprezentantiv pentru opțiunile populației și că va fi cu atât mai bine pentru România dacă își încheie mai repede mandatul.

Listele cu candidați

Deciziile BEC vizează admiterea candidaturilor la alegerile pentru Camera Deputaţilor din anul 2020  propuse de:

Uniunea Sârbilor din România

Uniunea Bulgară din Banat – România

Forumul Democrat al Germanilor din România

Uniunea Culturală a Rutenilor din România

Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România

Uniunea Elenă din România

Asociaţia Macedonenilor din România

Uniunea Croaţilor din România

Asociaţia Italienilor din România — RO.AS.IT.

Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România

Asociaţia Liga Albanezilor din România

Uniunea Ucrainenilor din România

Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România

Uniunea Democrată Turcă din România

Uniunea Polonezilor din România

Uniunea Armenilor din România

Actualul Grup parlamentar al minorităţilor naţionale are în componență 17 reprezentanți ai comunităților etnice:

Lider:

• Pambuccian Varujan – Uniunea Armenilor din România (UAR)

Vicelideri:

• Ganţ Ovidiu Victor – Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR)
• Ghera Giureci-Slobodan – Uniunea Croaţilor din România (UCR)

Secretari:

• Firczak Iulius Marian – Uniunea Culturală a Rutenilor din România (UCRR)
• Longher Victoria – Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski” – (DOM POLSKI)

Membri:

• Adnagi Slavoliub – Uniunea Sârbilor din România (USR)
• Ampleev Andrian – Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România (CRLR)
• Csokany Petronela-Mihaela – Uniunea Bulgara din Banat – România (UBBR)
• Furic Iarco- Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România (UDSCR)
• Grosaru Andi-Gabriel – Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT.)
• Ibram Iusein – Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR)
• Petreţchi Nicolae-Miroslav – Uniunea Ucrainenilor din România (UUR)
• Popescu Mariana-Venera – Asociaţia Macedonenilor din România (AMR)
• Stoica Bogdan-Alin – Asociaţia Liga Albanezilor din România (ALAR)
• Vasile Daniel – Partida Romilor „Pro-Europa” (Pro Europa)
• Vexler Silviu – Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER)
• Zisopol Dragoş Gabriel – Uniunea Elenă din România (UER)

Ce prevede legea electorală

Articolul 53 al Legii nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente prevede că „Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun la birourile electorale de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor”, iar „Listele de candidați propuse de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale pentru toate circumscripțiile electorale, conform art. 54 alin. (4), se depun la Biroul Electoral Central, până cel mai târziu cu 60 de zile înaintea datei alegerilor”.

Conform articolului 56 al legii, alin (1), „organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. Numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat reprezintă partea întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de voturi valabil exprimate obținute la nivel național de toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit condiția de prag electoral, voturile valabil exprimate obținute de candidații independenți care au primit mandate și numărul total de mandate pentru Camera Deputaților potrivit anexei nr. 1.

(2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.

(3) Prin minoritate națională se înțelege acea etnie reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.

(4) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.

(5) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4) este mai mare de 20.000 de persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 20.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul București.

(6) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și prenumele membrilor, codul numeric personal, data nașterii, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate, semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este obligată să depună și o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum și faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.

(7) În sensul prezentei legi, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin. (1)-(4), le este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice doar în perioada electorală.

(8) Prevederile alin. (1) nu se aplică organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a participat la alegeri într-o alianță electorală.

(9) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma de reprezentare.

(10) Organizațiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot participa la alegeri și pot depune candidaturi numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.