Un partid din România vrea să reducă vârsta de vot la 16 ani: „Tinerii trebuie să fie mult mai implicați”

Partidul Mișcarea populara (PMP) cere modificarea Constituției, printre aceastea numărându-se și reducerea vârstei de vot. Liderul PMP, Eugen Tomac, a motivat – într-un interviu pentru Mediafax – evoluția tehnologică și educația: „Cred că tinerii trebuie să fie mult mai implicați”.

Sunt mai multe teme. Eu cred că tinerii de la 16 ani ar trebui sa poată vota. Cred că tinerii trebuie să fie mult mai implicați și cred că la ora actuală, ținând cont de evoluția tehnologică și educație, tinerii de la 16 ani să poată să voteze”, a spus Eugen Tomac.

El mai afirmă că, „în mod obligatoriu”, trebuie aplicat rezultatul referendumului cu privire la reducerea numărului de parlamentari la 300.

Din punctul nostru de vedere va trebui să discutăm un proiect referitor la instituția Avocatul Poporului. S-a dovedit că joacă un rol cheie în ierarhia statului și noi propunem să nu mai depindă de un partid politic și să fie ales direct de cetățeni. Cum se alege președintele, pentru a avea independența necesară și pentru a-și exercita mandatul în interesul poporului”, a mai spus europarlamentarul PMP.

CONTROVERSĂ Parlamentul londonez investighează The Crown Estate, care deține fundul mării din jurul Angliei, Țării Galilor și Irlandei de Nord, în numele regelui

16:33

EXTERNE Cel mai mic sat din Elveția. Are o biserică din secolul XVIII, un restaurant și numai patru locuitori: „Turul satului durează două minute”

16:30

Premieră absolută la alegerile parlamentare: AEP implementează soluția blockchain pentru monitorizarea prezenței la vot și centralizarea datelor/ Propunerea aparține STS

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a adoptat o hotărâre prin care a fost aprobată, în premieră, o soluție tehnică de ultimă oră pentru alegerile parlamentare care vor avea loc pe 6 decembrie.

Este vorba despre implementarea soluţiei tehnice de blockchain în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal şi în Sistemul informatic de centralizare a datelor din procesele-verbale privind consemnarea rezultatelor votării.

„Aprobarea implementării respectivei soluţii tehnice s-a făcut la propunerea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, în vederea creşterii rezilienţei sistemului electoral românesc, precum şi a încrederii alegătorilor şi competitorilor electorali în integritatea datelor şi informaţiilor înregistrate în cele două sisteme informatice administrate de AEP cu sprijinul STS”, se arată într-un comunicat al Autorităţii.

Câți români cu drept de vot sunt înscriși acum în Registrul electoral. Numărul e în creștere, față de ultima informare publică

Numărul total de cetățeni români cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, la data de 31 iulie 2020, este de 18.983.585, a anunțat – în luna august – Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care precizează că sunt cu 1.613 mai mulți față de ultima informare publică.

Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral la data de 31 iulie 2020 este de 18.983.585, cu 1.613 mai mulți față de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 30 iunie 2020 figurau în Registrul electoral 18.981.972 alegători români. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale conduse de aceștia și a importurilor de date de la Direcția Generală de Pașapoarte (DGP) și de la Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date (DEPABD)”, a anunțat AEP.