Studiu: Încălzirea regiunii arctice este responsabilă pentru valurile de frig din Europa

Încălzirea apelor din Oceanul Arctic, de pe care gheața dispare sub efectul încălzirii globale, contribuie în mod direct la ninsorile abundente și valurile de frig din Europa, potrivit unui studiu publicat joi.

Printre valurile de frig provocate de încălzirea apelor arctice se numără și episodul glacial din 2018, supranumit „Bestia din Est”, care a paralizat o mare parte din nordul Europei în februarie și martie 2018, provocând daune de peste un miliard de euro pe zi doar în Regatul Unit, informează site-ul agenției Agerpres.

Potrivit acestui studiu, publicat joi în revista Nature Geoscience, aceste furtuni de zăpadă au fost consecința directă a apelor „anormal de calde” din Marea Barents, 60% din suprafața căreia a rămas fără gheață cu câteva săptămâni înaintea „Bestiei din Est”.

ULTIMA ORĂ Sorin Grindeanu recunoaște înfrângerea PSD-ului în cursa pentru Capitală: „Un scor de 20% nu ne satisface”. Cum comentează scorul Ancăi Alexandrescu

00:51

NEWS ALERT Anca Alexandrescu, revelația alegerilor, care s-a clasat pe locul 2: „Este doar începutul!” Secretele celei care a îngenuncheat PSD-ul

00:35

Studiu: Vortextul polar se deplasează spre sud

Odată cu încălzirea Arcticii, mai rapidă decât în restul planetei, vortexul polar – o zonă de aer rece şi presiune scăzută tipică polilor în timpul anotimpurilor reci – manifestă o tendinţă mai mare de deplasare spre sud.

„Ceea ce am constatat este că banchiza este într-adevăr un înveliş deasupra oceanului. Odată cu dispariţia sa pe termen lung pe teritoriul Arcticii începând cu anii 1970, mai multă umiditate pătrunde în atmosferă în timpul iernii, ceea ce are un impact direct asupra vremii din sud, provocând episoade extreme de ninsoare”, a explicat autoarea principală a studiului, Hannah Bailey, de la Universitatea din Oulu, Finlanda.

Cercetătorii au analizat în timp real izotopii din vaporii de apă din atmosferă în perioada de dinaintea evenimentului meteo din 2018. Aceasta pentru că izotopii conținuți în vaporii de apă rezultați din zăpada topită sunt diferiți de cei din mare.

Astfel, specialiștii au ptut cuantifica excesul de umiditate eliberat de Marea Barents în respectivul interval.

Astfel, aproximativ 140 de gigatone de apă s-au evaporat din mare, reprezentând 88% din umiditatea care a căzut sub formă de zăpadă peste Europa, conform calculelor oamenilor de ştiinţă.

Dacă tendințele continuă, Europa se va confrunta în continuare cu astfel de episoade

Potrivit acestui studiu, în cazul în care actualele tendințe de încălzire continuă, Marea Barents, care rămâne fără gheață, va reprezenta o sursă importantă de umiditate pentru Europa, provocând episoade de vreme severă, cu impact puternic asupra infrastructurii sau traficului.

„Va însemna întreruperi în aprovizionarea cu alimente şi combustibil, distrugerea culturilor…”, spune Jeffrey Welker de la Universitatea din Alaska.