PROIECT. Cum își propune actualul guvern să reformeze sistemul public de pensii. Dispare perioada minimă de contributivitate

Prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care se va implementa cu cele 29 miliarde euro de la UE, propunerea de reconstrucție a sistemului public de pensii conține mai multe măsuri, creșterea vârstei de pensionare la 70 fiind opțională, doar pentru cine dorește să-și continue activitatea, după 65 de ani.

Din momentul în care ministrul Muncii, Raluca Turcan, a amintit despre reformarea sistemului de pensii, ca obiectiv al actualului guvern, singura informație care a fost reținută în spațiul public, și aceea eronată, a fost creșterea la 70 de ani a limitei de vârstă la care se pot pensiona românii.

Altele sunt elementele importante care dispar/apar din peisajul complicat al pensiilor din România. Prin actul normativ aflat în stadiu de proiect, intenția este de a:

Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. Cine sunt câștigătorii și cine sunt pierzătorii Legii Salarizării

06:00

ACTUALITATE Valentin Stan: Sistemul de alertă din Letonia nu s-a declanșat pentru că autoritățile știau că sunt drone ucrainene care trebuiau să ajungă în Rusia

06:00

• introduce o nouă formulă de calcul a pensiei, bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității
•  elimina indicele de corecţie
•  impune un stagiu de cotizare diferit de cel actual
• elimina contributivitatea de minimum 25 de ani
• egalizarea vârstei standard de pensionare intre genuri

Reforma, în accepțiunea propunerii guvernului prin PNRR, se referă la adoptarea unei noi legi a sistemului public de pensii simultan cu înlocuirea Legii 127/2019 și preluarea unor părți din prevederile legii 127/2019, ”care nu afectează sustenabilitatea sistemului de pensii publice pe termen lung”.

De asemenea, va propune și o nouă formulă de calcul a pensiei, pe principiu de calcul produsul dintre numărul total de puncte cu valoarea unui indicator de pensie, un mecanism de indexare standard şi sustenabil financiar (în locul creşterilor ad-hoc), care ar asigura predictibilitatea pe termen mediu şi lung a cheltuielilor cu plata pensiilor.

De ce este nevoie de reformarea urgentă a sistemului actual de pensii? 

Un cumul de factori, dintre care o mare parte pot fi lesne atașați corpului de politicieni care s-au perindat la conducerea României în ultimii 30 de ani, au dus la situația critică din acest moment și, mai mult, la estimarea sumbră potrivit căreia, peste doar nouă ani, în 2030, sistemul public de pensii din România va intra în incapacitate de plată.

Exodul forței de muncă tinere și mature, scăderea natalității sau creșterea segmentului profesiilor liberale, care optează din ce în ce mai mult pentru alt tip de investiții întru asigurarea veniturilor la pensie – imobiliare, active financiare de toate tipurile, fonduri de pensii private, sunt doar câțiva dintre aceștia. Se adaugă deficiențe și discriminări între diferite categorii de angajați, plus excepții și pensii speciale. În aceelași proiect de lege, va fi prevăzută și creșterea graduală, de la 3,75% în prezent, cota de contribuție la Pilonul II de pensii, obligatoriu, dar administrat de companii private.

Urmăriți astăzi, joi, 3 iunie 2021, de la 19.15, o discuție pe tema reformei sistemului de pensii, la ">Gândul Financiar, cu Gabriel Biriș, avocat, Bogdan Glăvan, profesor universitar de Economie la URA, și Adrian Codirlașu, analist, vicepreședinte CFA România.