Ziua Imnului Național | Ceremonie militară la sediul MapN: ”Se vor interpreta toate imnurile istorice ale României!” (VIDEO)

Cu ocazia Zilei Imnului Național al României – sărbătorită, în fiecare an, pe data de 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial -, la sediul Ministerului Apărării Naționale (MapN) se desfășoară o ceremonie în cadrul căreia vor fi interpretate toate imnurile istorice.

La ceremonie participă Angel Tîlvăr, ministrul Apărării.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, ”în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne”.

RĂZBOI SUA au lansat un nou val de bombardamente asupra Iranului. JD Vance exclude trimiterea de trupe pentru schimbarea regimului de la Teheran

01:14

CONTROVERSĂ Alina Gorghiu acuză că secretarul general al Guvernului, fost șef de cabinet al lui Fritz, a girat 500.000 de euro pentru un ONG necunoscut

00:28

Povestea imnurilor de stat ale României reprezintă o adevărată odisee istorică și culturală. Primul imn oficial al României datează din 1862, din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Era denumit „Marș triumfal/primirea steagului și a Măriei Sale, prințul domnitor”.

Dacă în anul 1859 – evenimentul istoric care a dus la Unirea Principatelor Române – a fost alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca Principe domnitor atât în Moldova, cât și în Țara Românească, a fost nevoie să mai treacă o perioadă până când România să fie un stat oficial recunoscut de Imperiul Otoman și de puterile europene. Abia în 1862, când a fost recunoscută ca stat pe scena europeană, România a avut nevoie de un imn național. (mai multe detalii AICI)

După Revoluția din decembrie 1989, Deșteaptă-te române! a fost ales Imn Național al României

În data de 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea,un grup de tineri entuziaşti intonau poemul patriotic Un răsunet al lui Andrei Mureşanu, transformându-l în Deşteaptă-te, române! – imnul Revoluţiei Paşoptiste.

Imediat după Revoluția din decembrie 1989, Deșteaptă-te române! a fost ales Imn Național al României.

Poemul ”Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în câteva zile, deoarece îl aflăm cântat pentru prima oară pe data de 29 iulie 1848 la Râmnicu Vâlcea (în Ţara Românească Revoluţia a izbucnit pe 11 iunie). Poemul va deveni imn sub titlul „Deşteaptă-te, române!”, câştigându-şi instantaneu gloria recunoscută datorită mesajului energic şi mobilizator pe care-l conţine.

Începând din 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curajul în timpul momentelor cruciale, în timpul Războiului de Independenţă (1877-1878), cât şi în cel al primului şi celui de-al doilea Război Mondial.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!”, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.