Armenia întoarce armele spre Moscova. Vladimir PUTIN, amenințat direct de decretul pe care l-a semnat președintele Haciaturian

După scurte dezbateri pe marginea acestui proiect, preşedintele Armeniei, Vahagn Haciaturian, a promulgat o decizie a Parlamentului de ratificare a Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI).

Erevanul a provocat mânia Rusiei, până de curând protectorul său în Caucaz.

Totuși, remarcă France Presse, în ultimele luni relaţiile dintre Armenia și Rusia s-au tensionat considerabil.

Putin are mandat de arestare emis de CPI

„La 13 octombrie, preşedintele Republicii Armenia, Vahagn Haciaturian, a semnat legea privind ratificarea Statutului de la Roma al Curţii Penale Internaţionale”, a anunţat preşedinţia armeană într-un comunicat de presă.

La începutul lunii octombrie, Rusia a avut o părere foarte proastă despre această aderare, în condiţiile în care CPI a emis în primăvara acestui an un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru acțiunile întreprinse în Ucraina.

La 3 octombrie, deputaţii armeni au votat cu 60 de voturi la 22 în favoarea ratificării Statutului de la Roma, tratatul fondator al CPI.

Imediat, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat decizia ca fiind „greşită”. El a afirmat că se îndoieşte că „a fost corectă din punctul de vedere al relaţiilor bilaterale”.

Dar Armenia speră mai presus de toate că apartenenţa sa îi va oferi o protecţie suplimentară împotriva puternicului său vecin azer, care tocmai a obţinut o victorie militară fulminantă, punând capăt separatismului armenilor din Nagorno-Karabah.

Erevanul, care acuză Rusia că o abandonează în faţa unui adversar mult mai bogat şi mai bine înarmat este acum îngrijorat de securitatea teritoriului său.

Aderarea la CPI „ar crea garanţii suplimentare pentru Armenia în faţa Azerbaidjanului”, a argumentat Eghişe Kirakosian, responsabil cu afacerile de justiţie internaţională, în timpul dezbaterilor din Parlament.

Aderarea la Curtea Penală Internaţională ar putea, de asemenea, să permită Armeniei să încurajeze anchete asupra a ceea ce consideră a fi „crime de război” ale Baku în Nagorno-Karabah, acuzaţii pe care Azerbaidjanul le-a negat.

Armenia a semnat Statutul de la Roma în 1999, dar nu l-a ratificat, invocând contradicţii cu Constituţia sa – un obstacol care a fost eliminat între timp.