VIDEO | RETROSPECTIVĂ 2023. Ștefan Popescu: România rămâne un actor cu o personalitate ștearsă / Analiză Klaus Iohannis vs. Marcel Ciolacu

Anul 2023: președintele Klaus Iohannis face trei turnee externe în Asia, America de Sud și Africa. Oferă distincții, semnează memorandumuri, se întâlnește cu demnitari mult sub rangul său și se plimbă în safari. Totul la costuri neștiute de poporul român, dar estimate la milioane de lei. În a doua parte a anului, odată cu numirea în funcție, și prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, intră în fotografia politicii externe a țării. 

Cu toate acestea, România rămâne un actor cu o „personalitate ștearsă” pe scena internațională. Este opinia analistului de politică externă, Ștefan Popescu, oferită, în exclusivitate pentru Gândul.

Este un actor mic, cu o personalitate destul de ștearsă pe scena internațională și aș spune, pe scena europeană, mai ales sau pe scena euroatlantică, pentru că acesta este orizontul geografic al politicii noastre externe.

FLASH NEWS Zelenski a avut o discuție telefonică cu emisarii lui Donald Trump, Witkoff și Kushner, despre negocierile de pace. Se așteaptă răspunsul Rusiei

22:31

POLITICĂ Călin Georgescu, mesaj de Crăciun: „Să avem credință, orice s-ar întâmpla”

22:18

România este o prezență mai mult simbolică, mai ales în Sudul global, a mai spus analistul Ștefan Popescu, menționând că reprezentanțele noastre acolo sunt, în prezent, doar „un reziduu al unei epoci trecute”,

În foarte multe spații, cum sunt Indo-Pacific, cea mai importantă zonă, motorul creșterii economice mondiale, Africa, America Latină, deci așa-numitul Sud global, chiar Orientul Mijlociu, România este o prezență mai mult simbolică. Ambasadele pe care le are desfășoară mai ales o relație consulară, fiind un reziduu al unei epoci trecute, când România, sigur, într-un anumit sistem, avea totuși o politică externă către acele spații.

Ștefan Popescu oferă și câteva explicații pentru pasivitatea României pe plan extern și identifică doi responsabili: societatea românească și dezinteresul politicului.

În ceea ce privește primul personaj, Ștefan Popescu spune că societatea noastră este prea ancorată în „logica de supraviețuire” pentru a dori să devină un „jucător” pe plan extern.

Societatea românească nu este animată de dorința ca România să joace, să aibă o prezență mai profilată în lume. Logica de supraviețuire a poporului român, indiferent de nivelul social în care ne aflăm, împiedică un orizont mai larg al societății, că și de aici pleacă politica externă a unei țări. Este expresia voinței societății de a exista, de a fi în lume. Or, în acest moment, interesul românilor este de a călători fără vize în Statele Unite ale Americii, de a nu mai prezenta la control pașaportul în spațiul Schengen și mai puțin de a avea o țară cu ambiții care să reprezinte un pol de putere.

Oamenii de stat români nu au reușit să impună subiecte importante de politică externă pe agenda publică. Politica externă nu face parte din dezbaterile electorale, spre exemplu, mai spune Ștefan Popescu.

O consecință ca acestui dezinteres general este că orizontul în materie de politică externă al clasei noastre politice este foarte restrâns sau absent. Politica externă nu face parte din dezbaterile electorale. Cu excepția: sunteți cu rușii sau oamenii rușilor sau sunteți cu americanii? La atât se la atât se reduce, la simple atacuri sau poziționări. Oamenii politici români nu au, chiar dacă se află în funcții de vârf, nu o desfășoară o activitate politică externă.

Turneele lui Iohannis: Nu sunt inițiative de politică externă

Cel mai activ personaj pe scena externă, nu neapărat prin reușite cât, mai ales, prin frecvența vizitelor externe este reprezentantul de vârf, Klaus Iohannis. A bifat câteva săptămâni în Asia, America Latină și Africa.

Vizitele pe cele trei continente nu ar trebui considerate inițiative de politică externă, consideră Ștefan Popescu.

Vizitele recente ale președintelui Iohannis în America Latină, în Asia, în Africa nu pot fi considerate inițiative de politică externă, ci, mai degrabă, bifarea, după o absență foarte îndelungată, a unor contacte la nivel înalt. Sunt sceptic în ce privește materializarea acestora.

Marcel Ciolacu, actor de politică externă

În câteva luni de mandat, Marcel Ciolacu are câteva ieșiri relevante în afara țării. Este primul șef de guvern care ajunge la Tel Aviv, după începutul conflictului Israel-Hamas, și, la finalul anului, are întrevederi cu secretari de stat americani.

Activitatea externă este un beneficiu pentru premierul Ciolacu, pentru că „se rodează”, spune Ștefan Popescu.

Era timpul ca un șef de partid și ca un prim-ministru să înceapă să aibă o activitate în materie de politică externă. Vreau să spun că este de salutat, pentru că predecesorii domniei sale s-au ilustrat prin lipsa politicii externe. Cred că un prim-ministru al unei țări europene, al unei țări prezente în spațiul euroatlantic să nu circule, să nu discute cu omologii săi. Or, cred că participarea prim-ministrului Marcel Ciolacu este importantă și că se rodează, are nevoie să se rodeze, are nevoie să-și lărgească orizontul, ceea ce-l ajută și în politica internă. Eu nu fac acum politică, spun numai că este vorba de prim-ministrul României, că este PSD, că este PNL, nu are această nicio importanță, dar este important că a fost în Statele Unite ale Americii.

CITEȘTE ȘI:

Germania: Fostul ministru de Finanțe Wolfgang Schauble, din cabinetul Merkel, a MURIT la 81 de ani

Urarea premierului Marcel Ciolacu pentru cei ce poartă numele Sf. Ștefan: „La mulți ani cu multă sănătate și bucurii”