Austria ar putea renunța la VETO pe Schengen. Întâlnire decisivă între miniștrii de Interne pe 22 noiembrie

Un summit ce va reuni Austria, România și Bulgaria va avea loc pe 22 noiembrie la Budapesta, iar Austria ar putea renunța la blocarea aderării complete a celor două țări la spațiul Schengen, relatează publicația austriacă Kleine Zeitung. Decizia privind aderarea ar putea fi luată pe 12 decembrie, în cadrul unei reuniuni a Consiliului JAI, mai notează sursa citată.

La summit vor participa miniștrii de interne Gerhard Karner (Austria), Cătălin Predoiu (România) și Atanas Ilkov (Bulgaria), la invitația Ungariei, care deține în prezent președinția UE.

Ministerul de Interne al Austriei a confirmat participarea la summit, menționând că discuțiile cu cele două țări sunt deja în desfășurare.

„Suntem pe calea cea bună, dar nu am ajuns încă la capătul ei”, a precizat Gerhard Karner despre întâlnirea planificată. Veto-ul Austriei privind aderarea deplină a României și Bulgariei „a fost și este corect”, este convins ministrul austriac, iar de atunci multe s-au schimbat în bine.

CONTROVERSĂ Noi detalii în cazul Rodicăi Stănoiu. Procurorii verifică dacă au fost accesate conturile bancare după moartea sa

15:08

ECONOMIE Siria schimbă bancnotele cu chipul fostului președinte Bashar al-Assad. „Noul design este o expresie a noii identități naționale”

15:02

Pentru Karner, „protecția eficientă a frontierelor externe” și, la nevoie, controalele la frontierele interne rămân prioritare. În orice caz, reuniunea de la Budapesta trebuie să fie „legată de un pachet global clar”.

Austria a decis în urmă cu un an să facă un „pas intermediar” pentru Schengen, condiționând această mișcare de anumite măsuri. După ce România, Bulgaria și alte state membre UE și-au exprimat indignarea față de veto-ul Vienei, ministrul Gerhard Karner a permis extinderea Schengen, cel puțin pentru sectorul aerian – numit „Schengen Air”. Astfel, din aprilie 2024, călătorii aerieni din România și Bulgaria au putut intra mai ușor în spațiul UE. Totuși, această concesie a fost însoțită de condiții, inclusiv o creștere a finanțării UE pentru protecția frontierelor în ambele țări, alături de intensificarea controalelor la frontierele terestre dintre România, Bulgaria și Ungaria.

Ministerul de Interne austriac a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de rețineri de refugiați și migranți la granița de est a Austriei în septembrie 2024. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, numărul reținerilor a scăzut de la 5.061 la 840, iar în septembrie 2022, numărul fusese de 12.716.

Deși Ministerul de Interne a refuzat să furnizeze informații cu privire la o posibilă schimbare iminentă de curs în spațiul Schengen, cifrele actuale ale ministerului descriu o imagine pozitivă a situației.  Migrația în Balcani a scăzut cu 62 % și, în timp ce numărul arestărilor ilegale a scăzut brusc, atât în Austria (de la 5.061 de arestări în septembrie anul trecut la 840 în septembrie anul acesta), cât și în Bulgaria (cu o scădere de 46%) și în România (cu 10% mai puține rețineri).

Numărul cererilor de azil a scăzut semnificativ în ambele țări, Bulgaria înregistrând o reducere de 43%, iar România o scădere de 74%. O schimbare pare să fi avut loc și în privința reglementărilor Dublin. Ambele țări ar prelua acum fără ezitare persoanele care solicită azil în Austria, dar care au fost înregistrate mai întâi în România sau Bulgaria în cadrul așa-numitului sistem Dublin.

Ținând cont de aceste cifre și de participarea Austriei la reuniune, este posibil ca Viena să renunțe la veto-ul său. Blocajul ar putea fi abandonat complet, dar atunci ar fi probabil legat de alte cereri. În acest caz, lucrurile ar putea evolua rapid pentru cele două țări. Aderarea deplină (cu sau fără condiții) ar putea fi decisă încă de la următorul Consiliu al miniștrilor de interne din UE din 12 decembrie.

CITEȘTE ȘI:

Victor NEGRESCU: „Am intrat în linie dreaptă în privința aderării complete a României la spațiul Schengen”

România, în SCHENGEN complet. Marcel Ciolacu: „De sărbătorile pascale, românii vor călători fără controale la frontierele terestre”