Tranziția climatică globală, pe agenda liderilor mondiali, la COP29. Expert: SCHIMBĂRILE CLIMATICE aduc pierderi ce nu pot fi cuantificate economic

Lideri din întreaga lume s-au reunit, de luni, la Baku, la cea de-a 29-a ediție a Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP29), pentru a găsi soluții la efectele uneia dintre cele mai mari provocări ale umanității. În cadrul unui interviu exclusiv pentru Gândul, Cosmin Corendea, expert în combaterea schimbărilor climatice, a explicat provocările majore care vor marca această ediție.

FLASH NEWS Elena Udrea reacționează la demiterea lui Paolo Zampolli din funcția de emisar al lui Trump și a lui Kimberly Guilfoyle, fosta ambasadoare SUA în Grecia. Ce reproșează actualei clase politice în relația cu Statele Unite

00:05

POLITICĂ Diana Stoica, explicații după mesajul controversat trimis pe grupul de WhatsApp al Comisiei pentru afaceri europene: „O să fiu mai atentă”

23:47

Aspectul „loss and damage”: Pierderile și daunele provocate de schimbările climatice

Conform profesorului, prima traiectorie a COP29 este axată pe recunoașterea și abordarea pierderilor și daunelor cauzate de schimbările climatice, mai ales în emisfera sudică, unde țările mai puțin dezvoltate suferă disproporționat în urma fenomenelor naturale extreme.

Aceste pierderi sunt asimilate sau asociate cu schimbările climatice. Unele dintre ele sunt pecuniare, se pot măsura, sunt economice, dar multe dintre ele nu sunt. Un exemplu de pierdere asociată cu schimbările climatice ar fi o furtună foarte puternică, un taifun, un uragan, un ciclon, ale cărui pagube provocate se pot converti într-un cuantum, pentru a se măsura economic impactul acestor furtuni”, a spus Cosmin Corendea.

Pe lângă pierderile economice directe, el a subliniat că impactul schimbărilor climatice include și pierderi intangibile, cum ar fi pierderea de vieți omenești.

Sunt și pierderi asociate cu schimbările climatice, care nu sunt economice. Și aici mă refer la vieți de oameni, la dispariția de comunități, chiar și de civilizații, la lucruri și pierderi care nu pot fi cuantificate din punct de vedere economic, nu poți să pui preț pe viața omului. Deci și anul acesta va fi despre aceste pierderi asociate cu schimbările climatice”, a afirmat profesorul.

Cosmin Corendea a precizat că problema „loss and damage” a fost dezbătută intens în cadrul COP-urilor anterioare, iar în ultimii ani au fost create comitete și comisii tehnice menite să avanseze acest subiect.

Acest lucru trebuie stabilit și cumva reglementat și din punct de vedere politic, iar partea tehnică se va desfășura în două săptămâni. Și aici mergem la traiectoria numărul doi, traiectoria politică, care, la rândul ei, are două direcții: direcția politică a țărilor dezvoltate economic de a accepta aceste pierderi și de a participa în vreun fel la acoperirea lor, mai ales a celor economice”, a detaliat expertul.

De la Green Climate Fund la contribuțiile statelor dezvoltate

Potrivit expertului în combaterea schimbărilor climatice, a doua traiectorie este una politică, axată pe eforturile țărilor dezvoltate de a recunoaște aceste pierderi și de a participa financiar la acoperirea lor. El a subliniat că, în prezent, contribuțiile statelor dezvoltate, în special prin Green Climate Fund din Coreea de Sud, sunt voluntare, dar țările din emisfera sudică solicită o asumare financiară obligatorie din partea statelor care sunt printre cei mai mari poluatori.

Aici există un Green Climate Fund, un Fond Climatic Verde, care este bazat în Coreea de Sud, unde țările membre ale acordului de la Paris din 2015 contribuie anual cu o sumă de bani care se duce către țările afectate de aceste schimbări, cu preponderență în emisfera sudică și în țările mai puțin dezvoltate, pentru a acoperi pierderile economice cauzate de schimbările climatice. Aceasta este traiectoria numărul unu și aici se dorește să se ajungă la un consens politic căutat de câțiva ani, astfel încât aceste pierderi să fie recunoscute”, a mai spus Cosmin Coredea.

Nu se dorește să se creeze o obligație a țărilor dezvoltate de a participa la acoperirea acestor pierderi. Emisfera nordică, țările dezvoltate, doresc ca această contribuție să fie voluntară, la latitudinea fiecărei țări, inclusiv a Uniunii Europene. Însă țările din sud împing agenda puțin mai departe și își doresc ca aceste țări din nord, multe dintre ele fiind și cele care contribuie cel mai mult la schimbările climatice, să-și asume o responsabilitate sub formă de obligație. Aceasta ar fi traiectoria unu a traiectoriei doi”, a continuat expertul în combaterea schimbărilor climatice.

Impactul politic internațional: Frica de Donald Trump

Conferința de la Baku are loc pe fondul discuțiilor privind victoria lui Donald Trump în alegerile din SUA, președintele reales fiind cunoscut pentru poziția sa sceptică față de schimbările climatice.

În timpul mandatului său anterior, Trump a inițiat procesul de retragere a SUA din Acordul de la Paris, pe care președintele Biden l-a anulat ulterior.

„Traiectoria doi a traiectoriei doi este realegerea lui Donald Trump. Timp de patru ani, în mandatul președintelui Trump, Statele Unite nu au participat activ la aceste discuții, ceea ce a lăsat un gol de leadership, un vid de leadership din partea SUA, care, timp de mulți ani, a fost liderul acestor conferințe. Acest gol a fost încercat să fie preluat de China și de alte state, inclusiv Uniunea Europeană, însă fără succes.

Întrebarea care se pune acum este cât de activă va fi delegația americană la COP29, având în vedere că Donald Trump continuă să nu recunoască schimbările climatice și, implicit, Acordul de la Paris.

Aici este esența traiectoriei numărul doi, pur politică, în care probabil se vor lua niște decizii foarte accelerate, unde contribuția Statelor Unite este foarte necesară, pentru că, în caz că domnul Trump decide ca la anul să retragă sau să încerce să retragă din nou Statele Unite din acest proces, să fi fost luate anumite decizii care să ofere, într-o oarecare măsură, o traiectorie și un drum pentru următoarele negocieri fără prezența americană”, a încheiat Cosmin Corendea.

CITEȘTE ȘI:

Cosmin Corendea, profesor de drept internațional, despre portofoliul României și donarea sistemului Patriot. „Nu suntem în poziția să putem negocia”

Un oficial de rang înalt al conferinței climatice COP29 a fost surprins în timp ce negocia afaceri în domeniul petrolului și gazelor