Laura Vicol, primele DECLARAȚII după o „noapte nedormită în arest”: „Sunt nevinovată. Eu nu am făcut niciun denunţ”

Laura Vicol a spus, marți seara, că „nu a făcut niciun denunț”, după ce a fost întrebată dacă l-a „denunțat” pe Marcel Ciolacu în dosarul „Nordis”, fiind vorba despre clarificarea unor supoziții apărute în presă, relatează Mediafax.

Despre noaptea petrecută în arest, Vicol a spus că „a fost ca fix acum zece ani (…) Dacă vă aduceți cu toții aminte, acum zece ani, în aceeași instituție am fost adusă cu cătușe la mâini, care mi-au lăsat semne și după zece ani, că și atunci am fost nevinovată. Așa a fost și azi-noapte. La fel o noapte nedormită în arest. Sunt o nevinovată”.

Laura Vicol urmează să afle, în cursul serii de marți, dacă va fi arestată preventiv pentru 30 de zile. În cazul în care această măsură nu va fi impusă, ea va reveni pentru un alt set de declarații.

ACTUALITATE Bălăria de sezon care costă mai mult decât un coltlet în primăvara timpurie. Cum îți dai seama dacă planta este încă vie

22:33

CONTROVERSĂ Actorul Shia LaBeouf, obligat să plătească o cauțiune de 100.000 de dolari și să meargă la un centru de reabilitare, după o presupusă bătaie

22:31

De ce este acuzată Laura Vicol în afacerea Nordis

Potrivit documentelor consultate de Gândul procurorii o acuză pe Laura Vicol de constituire a unui grup infracțional organizat în varianta aderării și sprijinirii, “constând în aceea că începând cu anul 2018 a aderat la grupul infracțional inițiat și constituit de Ciorbă Vladimir Răzvan, Poștoacă Gheorghe Emanuel și Mihai Alexandru, la care au aderat și alte persoane, care a funcționat până în luna ianuarie 2025, specializat în săvârșirea infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, evaziune fiscală, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credință de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general și spălarea banilor, prin conceperea și punerea în practică a unui mecanism infracțional complex, constând în promovarea și dezvoltarea unor proiecte imobiliare sub umbrela mai multor societăți, urmate de încasarea de sume de bani de la clienți-cumpărători, delapidarea fondurilor societăților, inducerea în eroare a cumpărătorilor cu ocazia executării ante-contractelor și contractelor de vânzare-cumpărare, evidențierea de operațiuni fictive în contabilitatea societăților controlate în scopul sustragerii de la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat și stabilirea cu rea rea-credință a taxelor (T.V.A.) având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general cauzându-se prejudicii societăților, clienților cumpărători și bugetului de stat, fondurile ilicite astfel obținute fiind supuse procesului de spălarea banilor și l-a sprijinit prin încasarea de sume de bani din patrimoniul societăților în conturile personale sau al societăților la care avea calitatea de asociat, fonduri de care a beneficiat și prin efectuarea de operațiuni subsumate spălării banilor, având cunoștință de caracterul ilicit al demersurilor desfășurate.”

Complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată

De asemenea, Laura Vicol este acuzată și de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave în formă continuată “constând în aceea că în perioada 2019-2024 cu intenție, în baza aceleași rezoluții infracționale, la intervale diferite de timp, în mod repetat, i-a sprijinit pe numiții Ciorbă Vladimir Răzvan și Poștoacă Gheorghe Emanuel în săvârșirea infracțiunilor de delapidare prin încasarea de sume de bani (49.052.539,01 lei), în mod direct, sau indirect (prin intermediari Ciorbă Vladimir Răzvan, Ivan Maria, Ciorbă Gheorghe, Saitoș Bogdan Adalbert) în conturile personale și în conturile societăților la care avea calitatea de asociat, în baza unor documente cu aparență de legalitate pentru operațiunilor bancare (contracte de împrumut, restituire împrumut, încasare dividende, avans, avans salarii, salarii, contracte, facturi și alte înscrisuri) de natură să justifice externalizarea sumelor de bani.”