Dan Dungaciu: „Discuția dintre americani și ruși a fost despre RETRAGEREA scutului de la Deveselu”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, analist și geopolitician, a explicat faptul că negocierile dintre SUA și Rusia, încă din 2021, au vizat construirea unor „zone tampon” și retragerea unor instalații strategice precum scutul de la Deveselu, nu ieșirea din NATO. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

În 2021, când liderii americani și ruși au reluat dialogul strategic, discuția nu s-a purtat despre retragerea garanțiilor NATO. Contextul îl reprezenta reducerea presiunii în estul Europei, în special asupra Rusiei.

FLASH NEWS 11 țări ale Uniunii Europene, printre care și România, solicită schimbarea politicii externe a UE. România a semnat cererea

16:26

ULTIMA ORĂ Mohammad Murad, o nouă provocare pentru Bolojan, după ce i-a oferit un milion de euro: „3.000 de locuri de cazare gratuit pentru pensionari, la mare / Domnul Bolojan să asigure transportul, atât”

16:26

Dan Dungaciu: „Vizat era doar scutul de la Deveselu, în ceea ce ne privește”

Dungaciu precizează că România nu a fost niciodată o miză directă în aceste negocieri. Scutul antirachetă de la Deveselu a fost un punct de discuție în relația ruso-americană.

„Deci, în 2021 când a început domnul Biden și a dat mâna cu domnul Putin în plină pandemie, nu și-au atins pumnii, și-au strâns mâna, a început negocierea și a început o negociere foarte, mă rog, amplă, pe comisii deja constituite. Iar în ceea ce privește NATO, discuția a fost nu retragerea garanțiilor de securitate, ci retragerea, mă rog, logisticii militare, așa zicând, și bazelor NATO care nu au existat, că noi n-am avut baze militare, n-avem nici acuma. Vizat era doar scutul de la Deveselu, în ceea ce ne privește. Scutul era singura chestiune adusă în estul Europei, după integrarea noastră în NATO. Dar nu era vorba, încă o dată spun, de retragere a sprijinului sau, mă rog, relevanța articolului 5. Era vorba doar de a face, pentru relația cu Rusia, să construiești două tipuri de bufferuri: bufferul NATO și bufferul Ucraina.”, crede geopoliticianul.

„Fie unii au cerut prea mult, fie unii au dat prea puțin”

Donald Trump ar fi fost informat despre aceste negocieri și ar fi criticat lipsa unei clarificări în legătură cu aderarea Ucrainei la NATO.

„Asta era logica, adică adâncimea de care are nevoie Federația Rusă ca să se poată proteja, ținând seama de câmpia din vestul Europei de unde a fost atacată. Adică adâncimea strategică, cum zic ei. Aceea a fost, de fapt, discuția legată de 97. Nu să ieșim din NATO. Dar pur și simplu să retragem scutul de la Deveselu. Asta a fost discuția și la un moment dat au apărut discuții atunci despre posibila retragere a acestui scut. Negocierea n-a funcționat. Fie unii au cerut prea mult, fie unii au dat prea puțin. Cert e că Donald Trump a spus ulterior că a fost la curent cu această negociere și le-a atras atenția celor de la Washington că obsesia lor să pună un moratoriu pe integrarea în NATO a Ucrainei, dar să nu clarifice neintegrarea NATO a Ucrainei, va arunca în aer negocierile, chestiune care a fost ulterior confirmată și de Vladimir Putin.”, susține invitatul.