Presa din Germania evaluează reformele lui Bolojan: România intră în cea mai dură AUSTERITATE din UE. „O consolidare curajoasă a bugetului”

România aplică deja de la 1 august 2025, cel mai amplu program de austeritate de după criza financiară, cu scopul de a reduce deficitul bugetar record. Potrivit publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, guvernul Bolojan adoptă măsuri dure, într-un context economic fragil și cu tensiuni în coaliția de guvernare, dar care ar putea avea rezultate spectaculoase pentru economie și ar recâștiga încrederea investitorilor.

Guvernul trage frâna de urgență din cauza vistieriei goale, avertizează Frankfurter Allgemeine Zeitung într-o amplă analiză publicată pe 1 august 2025. Cotidianul german notează că România aplică măsuri drastice pentru reducerea celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB în 2024.

CONTROVERSĂ Cine sunt „nababii” Metrorex care ajung să câștige peste 4.000 de euro lunar. Unii angajați depășesc indemnizația directorului general

14:02

AVERTISMENT Lia Olguța Vasilescu susține că, prin aplicarea noii legi a salarizării, statul român va pierde dublu, anual, față de cât câștigă din PNRR, într-un singur an

14:01

„Planul de austeritate lovește din plin românii”, titrează publicația, explicând că de la 1 august au intrat în vigoare creșteri semnificative de taxe, accize și impozite, în paralel cu reduceri de cheltuieli și eliminarea unor privilegii bugetare. Măsurile au fost lansate de guvernul condus de Ilie Bolojan, într-un context politic fragil și economic incert.

Totodată, economiștii germani estimează că inflația va crește de la 5,7% la 8% în 2025, iar în 2026 „nici pensiile, nici ajutoarele sociale, nici salariile din sectorul public nu ar urma să crească”, pentru a menține sub control cheltuielile statului.

Frankfurter Allgemeine Zeitung mai subliniază că aproape jumătate din necesarul de consolidare bugetară ar urma să fie acoperit doar prin aceste măsuri, astfel încât deficitul să fie redus la 8% în acest an. Totuși, avertizează că „dureroase vor fi schimbările mai ales pentru cetățeni”, cu efecte directe asupra creșterii economice, a ratei șomajului și a dobânzilor bancare.

Promisiuni neonorate și tensiuni în coaliție

Publicația germană amintește că președintele Nicușor Dan a promis în campanie că TVA-ul nu va fi majorat, însă această promisiune nu a fost respectată. În ciuda criticilor, analiștii citați susțin că este „o consolidare curajoasă a bugetului, cu unele costuri” și anticipează că planul „ar putea restabili stabilitatea economică, debloca fonduri UE și recâștiga încrederea investitorilor”.

Între timp, revolta socială este în creștere, iar opoziția a depus o moțiune de cenzură împotriva premierului.

„Bolojan știe ce vrea. Dar conduce o coaliție din patru partide”, în interiorul căreia „deja se conturează tendințe de distanțare față de politica de austeritate”, scrie FAZ.

Agenția de rating S&P laudă măsurile fiscale, dar menține ratingul României la BBB-, cu perspectivă negativă, semnalând că „provocările economice și politice ar putea submina agenda ambițioasă a guvernului”.

Pe fondul reformelor, vicepremierul Dragoș Anastasiu, descris de FAZ ca „chipul procesului de reformă”, a fost forțat să demisioneze după ce „s-a aflat că a mituit o inspectoare fiscală”. Scandalul lovește în credibilitatea Executivului, într-un moment critic pentru agenda fiscală.

Speranțele se leagă de consumul intern

În ciuda contextului economic dificil, analiștii germani susțin că o parte din speranțele privind redresarea se bazează pe consumul intern, care a fost „un pilon al creșterii” în ultimii ani. Se estimează că românii ar putea recurge la economii pentru a menține cheltuielile, în așteptarea unei îmbunătățiri rapide.

Pe termen scurt, se așteaptă creșterea inflației, stagnarea economiei și menținerea dobânzii de politică monetară la 6,5%, ceea ce va păstra condițiile stricte de creditare. Datoria publică va continua să crească în 2025.

Totuși, în finalul analizei, FAZ notează că investitorii străini continuă să împrumute statul român, atrași de randamentele ridicate ale obligațiunilor, „mai atractive decât cele oferite în Germania”.