Cea mai mare agenție de rating, Fitch, care poate arunca România la „junk”, față în față cu Ministerul de Finanțe. Cine participă și ce se discută

La ora 15:00 va începe prima discuție a agenției de rating Fitch cu Ministerul de Finanțe din România. Întâlnirea va avea loc online și vor participa, între alții, secretarul de stat Florin Zaharia, dar și Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, conform informațiilor Gândul.

Ministerul de Finanțe va prezenta membrilor Fitch  situația din execuția bugetară a statului român, perspectivele de creștere economică, dar și capacitatea de a contracta împrumuturi.

Agențiile de rating Fitch și Moody ‘s discută în această săptămână cu Guvernul României, prin Ministerul de Finanțe și cu Banca Națională a României (BNR).

ULTIMA ORĂ Cadavru descoperit în apa Mării Negre, la Costinești, sâmbătă seara. Anchetatorii încearcă să afle identitatea victimei

23:13

ULTIMA ORĂ Alertă pe Plaja Modern din Constanța. Ar fi fost găsită o altă dronă. Garda de Coastă a intervenit

22:46

Paradoxal, tema care domină în prezent dezbaterea publică este posibilitatea ca România să fie coborâtă în categoria „junk”, termen folosit pentru statele ale căror datorii nu mai sunt considerate recomandate investițiilor. O asemenea retrogradare ar determina aproape inevitabil majorarea costurilor la care statul român se finanțează. Iar România plătește deja dobânzi foarte ridicate, aflate frecvent la cel mai înalt nivel din Uniunea Europeană.

Situația este cu atât mai ironică cu cât măsurile adoptate de guvernul condus de Ilie Bolojan — de la majorarea taxelor până la diminuarea unor venituri — au fost justificate tocmai prin necesitatea evitării unei scăderi a ratingului de țară. Aceste decizii au împins însă economia românească în recesiune, iar riscul intrării în categoria „junk” pare acum mai serios ca oricând.

La preluarea mandatului, Ilie Bolojan avertiza, într-un interviu acordat Bloomberg, publicație urmărită îndeaproape de investitorii internaționali, că pericolul ca România să nu își mai poată achita obligațiile era foarte ridicat, după mai mulți ani caracterizați de deficite considerabile. Premierul susținea că, în lipsa revenirii pe o direcție stabilă, consecințele puteau fi extrem de grave.

Prin acest mesaj era pregătit terenul pentru deciziile care aveau să urmeze, printre care creșterea TVA și reducerea cheltuielilor asociate veniturilor angajaților din sectorul public.

După un an, în ciuda tuturor măsurilor aplicate, reprezentanții celor mai importante agenții de rating se află la București, iar subiectul unui posibil faliment al României a revenit în discuția publică într-o manieră chiar mai intensă decât înainte.

Ce reprezintă ratingul de țară

La nivel internațional există trei agenții majore de evaluare financiară: Fitch, Standard & Poor’s și Moody’s. Acestea sunt companii private și nu dețin o autoritate oficială în cadrul economiei. Cu toate acestea, calificativele acordate de ele influențează puternic comportamentul investitorilor, care stabilesc nivelul dobânzilor în funcție de riscurile indicate prin aceste evaluări.

În cazul României, ratingul reflectă, în principal, gradul de siguranță al datoriei publice. Pentru stabilirea calificativului sunt analizate mai multe elemente: posibilitatea statului de a-și rambursa împrumuturile, mărimea deficitului bugetar, nivelul veniturilor publice, dimensiunea economiei, ritmul de dezvoltare economică, ponderea datoriei publice în produsul intern brut și, nu în ultimul rând, stabilitatea politică.

Situația României este departe de a fi una favorabilă. Este adevărat că deficitul bugetar s-a redus în 2026, ajungând după primele cinci luni la 1,75% din PIB, comparativ cu 3,35% din PIB în perioada similară din 2025. Aceasta pare să fie însă singura evoluție pozitivă.

În rest, indicatorii transmit semnale îngrijorătoare. Potrivit Institutului Național de Statistică, economia s-a contractat cu 1,2%. Într-un asemenea context, majorarea veniturilor bugetare obținute prin taxe mai mari își pierde o parte din efect, deoarece declinul economic produce pierderi în sens opus. O companie care intră în faliment nu doar că încetează să mai achite impozite și contribuții, ci poate deveni incapabilă să își plătească inclusiv obligațiile deja acumulate. În același timp, o persoană care își pierde locul de muncă nu mai contribuie la buget cu aproximativ 42% din salariul brut.

Peste dificultățile economice se adaugă instabilitatea politică, un element care ocupă o poziție importantă în rapoartele și analizele realizate de agențiile de rating.

În ce mod te influențează ratingul de țară

Evaluările agențiilor internaționale au consecințe atât directe, cât și indirecte asupra populației. În cazul în care România primește un calificativ nefavorabil și este trecută în categoria „junk”, dobânzile cerute pentru împrumuturile statului vor crește.

Efectul direct asupra cetățenilor este legat de costul creditării. Atunci când statul se finanțează mai scump, băncile ajung, de regulă, să acorde și populației împrumuturi la dobânzi mai ridicate. În cazul creditelor deja contractate, acest lucru se poate traduce prin creșterea ratelor lunare.

Consecințele indirecte sunt însă și mai ample și îi pot afecta inclusiv pe cei care nu au credite. Dobânzile mai mari plătite de stat presupun cheltuieli bugetare suplimentare. Pentru a acoperi aceste costuri, guvernul are nevoie de încasări mai mari. Iar experiența ultimului an arată că suplimentarea veniturilor bugetare este obținută, cel mai adesea, prin introducerea unor taxe noi sau prin majorarea celor existente.

Doar în primele cinci luni ale anului 2026, statul a achitat dobânzi de aproximativ 27 de miliarde de lei, cu 17% mai mult decât în perioada corespunzătoare din 2025.

După încheierea vizitelor desfășurate în România, agențiile de rating urmează să publice rapoartele și noile evaluări. În acest moment, țara se află pe cea mai joasă treaptă din categoria recomandată investitorilor, ceea ce înseamnă că o eventuală retrogradare ar trimite România direct în zona „junk”.