Un fost ministru de Finanțe spune câți bani a cheltuit România pentru ucraineni și explică pierderile provocate de război

Adrian Câciu afirmă că România trebuie să facă diferența între banii cheltuiți direct pentru sprijinirea Ucrainei și efectele economice produse de război asupra economiei românești. Politicianul a explicat că cele mai mari cheltuieli directe au fost în 2022 și 2023, în timp ce costurile indirecte au continuat să afecteze economia. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.

FLASH NEWS Inundații violente în Marele Canion. Care este ultimul bilanț al victimelor și turiștilor dispăruți

14:07

FLASH NEWS Bolojan, vânător de panglici. A mai inaugurat o unitate dintr-un spital, de data aceasta în Mureș. Mesajul premierului demis

14:06

 Loading ...

Adrian Câciu: „Vârful cheltuielilor a fost în 2022 și 2023”

Discuția a pornit de la costurile suportate de România pentru sprijinirea Ucrainei și a refugiaților ucraineni după izbucnirea războiului.

Adrian Câciu a spus că cele mai mari cheltuieli directe au fost în primii doi ani ai conflictului. Ulterior, acestea au scăzut.

„Vârful de cheltuială pentru sprijinul Ucrainei și al ucrainenilor a fost în 2022-2023. După 2024 nu s-au mai dat foarte mulți bani, mai ales pentru cei care sunt în România.”

Fostul ministru al Finanțelor a precizat că România a cheltuit aproximativ 600 de milioane de euro pentru cazarea, hrana și sprijinirea refugiaților ucraineni până în septembrie 2023.

El spune că ulterior a negociat cu Comisia Europeană pentru ca această sumă să fie acoperită din fonduri europene.

„M-am dus la Comisia Europeană și am negociat ca această cheltuială să fie neutralizată 100% din bani europeni. Și Comisia ne-a dat voie.”

Fostul ministru spune că războiul a produs și pierderi economice indirecte

În timpul emisiunii, Răzvan Dumitrescu a amintit o declarație a fostului premier Marcel Ciolacu. Potrivit acestuia, războiul din Ucraina a costat România, direct și indirect, între 2 și 3% din PIB.

Adrian Câciu a explicat că această estimare include atât sprijinul acordat Ucrainei, cât și efectele economice produse asupra României.

„Trebuie să se înțeleagă un lucru. Este sprijin pentru Ucraina, este sprijin pentru cetățenii ucraineni, dar este și pierderea economică suferită de ai tăi.”

Fostul ministru a dat ca exemple creșterea dobânzilor, dificultățile întâmpinate de fermieri și efectele asupra economiei și porturilor românești.

În opinia sa, toate aceste pierderi trebuie luate în calcul atunci când este evaluat impactul economic al războiului.

La începutul războiului din Ucraina, România a acordat sprijin umanitar refugiaților și a suportat o parte dintre costurile logistice generate de conflict. În paralel, economia românească a fost afectată de inflație, de creșterea costurilor de finanțare și de perturbările din comerțul regional, o parte dintre aceste cheltuieli fiind ulterior compensate din fonduri europene.