Nicuşor Dan, preşedintele tuturor românilor, consideră că anticipatele nu rezolvă criza politică. 40% dintre români cred contrariul

Odată cu consultările de la Cotroceni pe tema viitorului guvern şi premier, preşedintele Nicuşor Dan a încercat să afle de la partide cam care ar fi atitudinea acestora în cazul declanşării unor alegeri anticipate. A tras concluzia că alegerile anticipate nu ar rezolva criza politică, doar ca 41% dintre români l-au contrazis într-un sondaj INSCOP.

Și surse din cadrul formaţiunilor politice, atât parlamentare cât şi neparlamentare, au arătat, pentru Gândul, că o astfel de idee nu ar schimba cu prea mult situaţia din ţară.

SOCIAL O adolescentă de 13 ani a fost violată de cinci tineri. Unul dintre suspecți era deja sub control judiciar

17:47

CONTROVERSĂ PNL respinge propunerea PSD de formare a unei comisii de criză în Parlament

17:43

Tot ce s-ar modifica ar fi doar poziţia partidelor aflate în topul preferinţelor românilor. Practic, AUR ar ajunge pe primul loc în acest clasament, în timp ce restul partidelor pro-occidentale nu ar reuşi nici aşa să facă o majoritate care să conteze.

În urma acestor constatări,  Nicuşor Dan a exclus din stare o astfel de posibilitate, pe de o parte din cauza costurilor, iar pe de cealaltă parte că nu ar face decât să adâncească şi mai mult criza economică, mai spus sursele consultate de Gândul, din cadrul partidelor neparlamentare.

Însă, nu a existat o discuţie la Cotroceni cu o tematică specială axată pe alegerile anticipate, ci a fost mai degrabă o sondare a opiniei politicienilor cu privire la acest subiect.

În timpul acesta, atât surse de la Cotroceni cât şi din rândul partidelor aflate la guvernare neagă că ar fi existat o astfel de discuţie cu preşedintele Nicuşor Dan.

Ce ar însemna declanşarea unor alegeri anticipate

Alegerile anticipate reprezintă un mecanism democratic prin care se convoacă scrutinul electoral înainte de termenul legal.

Scopul este acela de rezolvare a crizei politice profunde sau blocajului parlamentar.

În contextul politic actual din România, marcat de discuții intense privind deblocarea Executivului, posibilitatea declanșării alegerilor anticipate a redevenit o temă centrală pe agenda publică.

În astfel de situaţii, Constituția României prevede că dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate reprezintă un proces riguros, condiționat de mai mulţi pași.

Primul ar fi respingerea a două guverne, context în care președintele poate dizolva Parlamentul doar dacă acesta a respins cel puțin două solicitări de învestitură a unui Cabinet

Cele două respingeri trebuie să aibă loc în interiorul unui interval de 60 de zile de la prima solicitare.

Președintele este obligat să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare.

Parlamentul nu poate fi dizolvat decât o singură dată în cursul unui an.

Dizolvarea este interzisă în ultimele 6 luni de mandat ale Președintelui României, se arată în Constituţie. 

Ce înseamnă alegeri anticipate pentru partide, pe baza opiniilor exprimate public

Susținătorii AUR, prin liderii săi, solicită activ organizarea anticipatelor, considerându-le „singura soluție pentru reechilibrarea României”.

O parte a parlamentarilor PNL și USR analizează, de asemenea, acest scenariu în funcție de evoluția negocierilor pentru o nouă majoritate.

La rândul lor, reprezentanții PSD, precum și președintele Nicușor Dan, se opun acestui demers, catalogându-l drept un „semn de imaturitate politică”.

Social-democrații consideră că anticipatele nu sunt de dorit într-o perioadă ce necesită un guvern stabil.

Experții în drept constituțional au subliniat că un guvern interimar are deplina capacitate legală de a emite hotărârile tehnice necesare pentru organizarea scrutinului, dacă se ajunge la dizolvarea Parlamentului.

În tot acest timp, 40% dintre românii care au răspuns sondajului INSCOP Research vor anticipate ca o soluţie pentru deblocarea crizei politice.

„În urmă cu două luni, în mai 2026, 41% dintre români erau de părere ca alegerile anticipate sunt soluţia pentru depăşirea crizei politice (26% dintre votantii PSD, 25% dintre votantii PNL, 39% dintre votantii USR şi 63% dintre votantii AUR). Acum, după două luni de blocaje si nuanţarea discursului politic pe marginea acestui subiect, percepţiile probabil ca s-au modificat şi ele”, a scris, pe Facebook, directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac.