Apropiații președintelui Turciei au dezvăluit detalii despre tentativele de asasinat asupra lui Recep Erdoğan din 2016

Organizația FETÖ, condusă de clericul Fethullah Gülen, este acuzată de guvernul de la Ankara că a ordonat nu doar puciul eșuat din iulie 2016, ci și mai multe comploturi de asasinare a președintelui Recep Erdoğan. Unul dintre aceste scenarii, dezvăluit recent de autoritățile turce, ar fi avut loc chiar în noaptea loviturii de stat.

Potrivit unei surse din domeniul securității care a vorbit pentru publicația Türkiye, Erdoğan urma să participe la un exercițiu militar cu puțin timp înainte de declanșarea puciului. Cu toate acestea, ar fi fost observate o serie de activități suspecte, iar pentru acest motiv, programul lui Erdoğan a fost anulat. Ulterior s-a aflat că organizația FETÖ plănuise o tentativă de asasinat împotriva lui Erdoğan similară cu cea asupra președintelui egiptean Anwar Sadat din 6 octombrie 1981.

ACTUALITATE 22 Octombrie, calendarul zilei: Mircea Sandu împlinește 74 de ani, Arsène Wenger face 77

07:15

EXCLUSIV Radu Miruță își încheie mandatul cu o mare minciună. Ex-ministrul USR s-a lăudat că a deblocat drumul expres Târgu Jiu-Craiova, dar este contrazis chiar de foștii săi subalterni: „Nu s-a semnat nimic”/„Minte cu nerușinare”

06:00

 Loading ...

„Au desfășurat un fel de echipă sinucigașă în zonă. Organizația era structurată în așa fel încât, indiferent dacă această echipă își atingea sau nu obiectivul, nu ar fi capturați vii. Armata și serviciile de informații l-au avertizat pe președintele nostru despre activitatea suspectă, iar complotul josnic a fost dejucat în ultimul moment. O serie de schimbări au avut loc în rândurile armatei după incident”, a precizat sursa anonimă pentru ziarul Türkiye.

Generalul de brigadă în retragere, İbrahim Büyükbaş, fost comandant al apărării cibernetice, a dezvăluit un alt plan de asasinare a președintelui Turciei la bordul unei aeronave.

„FETÖ a considerat prezența președintelui nostru cel mai mare obstacol. Toate planurile au fost elaborate pentru a-l înlătura. Consiliul loviturii de stat a pregătit și un scenariu pentru aceasta. Una dintre cele mai importante părți ale operațiunii aeriene din Dalaman a fost aeronava aparținând unei companii aeriene străine, care a fost păstrată pe aeroport”, a declarat Büyükbaş.

Potrivit acestuia, conspiratorii contau pe un elicopter care să-l ia pe Erdoğan direct de la hotel.

„Dacă elicopterele ar fi reușit să-l ridice de la hotel, Erdoğan ar fi fost urcat în acel avion și executat în aer. Mai mult, [FETÖ] l-ar fi calomniat pe președintele nostru cu minciuna că «a fugit cu kilograme de aur și milioane de dolari și a murit într-un conflict cu forțele de securitate»”, se arată în declarația lui Büyükbaş.

În cadrul acestui plan, generalul de brigadă a numit plecarea președintelui turc de la hotel cu câteva minute înainte de sosirea echipelor de asasinat un eveniment care a schimbat cursul istoriei.

Ce este organizația FETÖ

FETÖ este denumirea oficială folosită de guvernul Turciei pentru a desemna organizația condusă de clericul islamic Fethullah Gülen, unul dintre marii inamici ai lui Recep Erdogan. În timp ce autoritățile de la Ankara o consideră o grupare teroristă responsabilă pentru lovitura de stat din 2016, unele țări și observatori internaționali o descriu ca pe o mișcare social-religioasă pașnică.

Fethullah Gülen

La începutul anilor 2000, mișcarea lui Gülen și partidul AKP al lui Erdogan au fost foarte apropiate. Relațiile dintre cei doi s-au prăbușit în 2013 după ce procurorii apropiați lui Gülen au lansat anchete anticorupție împotriva cercului politic al actualului președinte turc.

Momentul în care o parte din armată s-a întors împotriva lui Erdogan

Lovitura de stat din noaptea de 15 spre 16 iulie 2016 a reprezentat un moment de cotitură pentru Turcia deoarece s-a soldat cu eșecul puciștilor, restructurarea profundă a instituțiilor Turciei și consolidarea puterii președintelui Recep Tayyip Erdoğan.

În acea noapte, o facțiune din cadrul Forțelor Armate Turce, autointitulată „Consiliul Păcii”, a pornit o operațiune militară în Ankara și Istanbul. Soldații au blocat Podul Bosfor, au capturat studiourile televiziunii de stat și au impus legea marțială. De asemenea, avioane de vânătoare și elicoptere pilotate de puciști au bombardat clădirea Parlamentului turc și sediul serviciilor de informații din Ankara.

La acel moment, aflat în vacanță la Marmaris, Erdogan a transmis un mesaj video și a îndemnat populația să iasă în stradă. În urma ciocnirilor, peste 250 de persoane au fost ucise și peste 2.000 au fost rănite.